Despre mine

Cluj-napoca
life in the chocolate lane

marți, 15 martie 2011

Despre etapele iubirii

* tot ce urmeaza sa scriu e produsul imagiantiei mele glorioase si flueled by flu medication


1. etapa premergatoare, momentul in care te uiti la el across a crowd, sea, square si stii, pasarile canta, soarele straluceste si stii ca il vrei. Inca nu stii pentru ce il vezi, dar e ceva puternic.
Spre deosebire de dragoste, in restul situatiilor in care ne complicam viata cu un tip, aceasta etapa e mai mult o decizie rationala si mai putin o constrangere.
Pentru ca true love ne anuleaza liberul arbitru, nu avem de ales, trebuie sa-l avem.
Si asta poate complica situatia pentru ca e mult mai usor sa get a guy fara disperarea pe care o implica necesitatea fizica de a fi langa un tip.
In aceasta mirifica etapa slabim 5 kilograme, ne agitam, daca ne referim la mine, elaboram planuri complexe pentru a-l cuceri, povestim despre el tuturor prietenelor si cunostintelor, ne imaginam chestii, tot daca suntem eu, incercam sa negam evidenta.

2. L-am cucerit, in special daca ne referim la mine. Rasuflam usurate. Zambim all the time and at everybody. Mai slabin 5 kilograme pentru ca petrecem tooot timpul disponibil cu el si nu ne trebuie nimic altceva decat pe el. Vedem flori si fluturi all the time. Facem planuri impreuna, saruturile lui ne ametesc. Suntem cu adevarat cele mai fericite fete din lume.

3. Relatia evolueaza. Nu mai suntem chiar in a doua etapa. Nu mai e totul chiar asa de roz, nu mai zambim chiar tot timpul, cateodata ne incruntam la nespalati, cersetori si controlori in mijloacele de transport in comun. Inca il visam noaptea si vrem sa ne petrecem tot timpul impreuna cu el.
Tot ce face el e super. Nu simtim nevoia sa-l cicalim. Poate pentru ca-l iubim mult mult, poate pentru ca nu suntem obsedate de detalii.
Adoram toate cadourile mici si prostute pe care ni le da. Purtam cu noi unul all the time si, cand ne e foarte dor de el, ni-l frecam de obraz (de exemplu, nu e o situatie reala, si, daca ar fi, o prietena ar face chestia, nu eu!).
Ne gandim la surprize pentru el. Vrem sa-l facem sa zambeasca pentru ca zambetul lui are proprietati magice.
Il apreciem, poate pentru ca stim ca e cel mai bun, poate pentru ca ni se pare ca cel mai trist lucru care se poate intampla intr-o relatie e sa nu-l mai apreciem.

4. Ne simtim comod in relatie. Nu mai e nimic nou. Ne permitem sa aparem nemachiate si nesapalate, deja a investit un an - doi in relatie si nu va renunta la tot pentru ca parul ne arata precum un caine murdar.
Dormim imbracate cu tricouri vechi si largi, ne aranjam manichiura, pentru ca e vizibila, dar ignoram pedichiura pe care o vede doar el.
La inceputul etapei pare cute, ne cunoastem asa de bine, suntem destul de siguri pe relatie incat nu mai apelam la artificii (si igiena).

5.Ne plictisim de balonatul/balonata de langa noi. Ne-am saturat de lipsa elementara de igiena. Ni se pare ca s-a schimbat atat de mult de la inceputul relatiei.
Suntem iritabili, probabil aici incepem sa ne cicalim reciproc, nu pentru ca am fi oameni rai sau cicalitori, ci pentru ca vrem sa plecam si sa nu ne mai intoarcem. Dar nu stim inca.

6. Aici fie provocam o cearta uriasa si il provocam sa se desparta de noi, fie il inselam si ii aducem la cunostinta pentru a se desparti de noi, fie ne despartim de el.

Asa imi imaginez eu dragostea. Eu sunt in primele etape si sper sa nu se termine niciodata.

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu