Despre mine

Cluj-napoca
life in the chocolate lane

miercuri, 25 februarie 2015

durere

ma doare sa respir,
ma doare sa tin ochii deschisi,
lacrima care imi curge pe obraz ma doare,
ma doare aerul care imi atinge gatul,
ma doare patura de pe piele.

si tot ce vreau e sa se opreasca.

someday he'll come along

the man i love.

and i will just sit here and wait. i will stop everything. stop trying to fix all, stop searching, stop fighting.

love hurts too much and i'm giving up.

luni, 23 februarie 2015

Despre nevoia de feminism

lumea zice ca ce nevoie mai e de feminism ca deja suntem egale, ce ne mai agitam atata? ia luati voi un xanax gospodinelor uber sensitive si calmati-va. glumesc.

asa cum pisicile de casa din generatie in generatie stiu fara sa fie dresate sa faca pipi in ladita cu nisip, asa cum cainii stiu ca persoanele de etnie roma trebuie latrate (sa nu cumva sa fuga de pe domeniul boierului - dar asta e complet alta poveste), asa cum inca populatia afro-americana mai are niste sensibilitati pe care nu si le explica restul (cum sa nu le ai cand tu, din generatie in generatie ai fost victimizat? - dar si asta e o alta poveste) asa si noi, blandele panselute, avem niste idei adanc sapate in subconstient.

Feminismul tocmai despre asta este, despre educarea noastra insene. E mai usor sa imi flutur parul si sa il conving pe barbatul din viata mea sa-mi duca masina la reparat si e chiar in natura mea de fiinta fragila - cum mi se tot spune. Dar alaturi de drepturile pe care ni le sustinem, vin si obligatii iar libertatea e un mindset care nu ne este natural si trebuie exersat zi de zi.

Feminismul este un exercitiu pentru a le da generatiilor viitoare posibilitatea de a alege intre fluturatul genelor si luatul surubelnitei in mana.

De altfel, in toata libertatea pe care o predic, e inclus si dreptul de a alege sa zambesti gales, sa facu glume proaste si sa faci barbatii sa se simta mai barbati - dar e doar o alegere nu un rol predefinit in care trebuie! sa ne incadram toate fie ca ni se potriveste, fie ca nu.

Sa avem un feminism placut!

duminică, 22 februarie 2015

frumusete in tragedie

sau frumusetea din moarte

Le vedem si ne bucura pentru ca inca salbaticul din sufletele noastre mai pandeste sub poleiala de civilizatie si poate mirosi sangele pictat, poate gusta durerea din aer care ii aduce aminte de un timp cand astea insemnau maxima reusita - ca supravietuiesti inca o zi.

vineri, 20 februarie 2015

iubitule

iubeste-ma fara machiaj, fara sa imi zgamdari ranile inca pulsande din suflet si o sa-ti dau tot ce pot. o sa-ti gatesc, o sa-ti spal camasile, o sa-ti gadil degetele, daca ma lasi.

luni, 16 februarie 2015

Dupa ce iubesti

ramane cu tine o amprenta al celui pe care l-ai iubit.

Cred ca noi sutem ca niste bolovani cu formele noastre irationale pe care ni le intelegem doar noi. Apoi incepem sa ne deschidem inima pentru oameni speciali si devenim maleabili. Si facem loc omului iubit chiar daca trebuie sa slefuim bolovanul si ne doare, dar cine sa tina seama de un pic de durere in oceanul de dragoste.
Apoi cel odata iubit ne paraseste si ramanem cu o cicatrice pe care oricum nimeni nu o va intelege dar pe noi ne doare in forma de el.

Port dupa mine fantoma a doua iubiri si ma simt ca o casa batrana, intunecata si bantuita si nu sunt sigura ca voi mai vrea vreodata fantome.

sâmbătă, 14 februarie 2015

Despre durere

Nu cred ca exista o durere mai neplacuta decat cea provocata de cineva care te iubeste, pe care tu il iubesti dar alaturi de care iti e imposibil sa traiesti. Poate datorita circumstantelor, poate datorita obligatiilor anterioare dar, in unele cazuri, datorita unor parti din voi care se resping vehement, se irita reciproc pana la izbucnire, va macina dragostea pana cand o transforma in altceva.
In firea mea nu sta sa ma las infranta de distana sau de abandonul carierei sau alte asemenea. Stiu ca pot sa imi cladesc ceva dragut oriunde in lume, sa imi construiesc bula de fericire, sa am armata mea de oameni faini si impreuna s convertim pe toata lumea. Dar, iubitul meu, cand impedimentele se afla in sufletele noastre, ce e de facut? Pentru ca eu nu vreau sa te schimb pe tine, te iubesc asa, cu impediment cu tot si nu vreau sa ma schimb nici pe mine  - sunt tot ce am.

Deci ce e de facut?

Poate daca acceptam ca sdragostea nu invinge tot si daca ne gandim cu drag unul la celalalt, ne vom reintalni intr-un timp si spatiu in care suntem mai putin predispusi sa ne distrugem reciproc.

Dar asta nu inseamna ca nu te iubesc din tot sufletul sau ca te voi uita vreodata.

luni, 2 februarie 2015

Lost love

I used to deal with it by getting drunk, going out and finding a replacement for the evening. Many replacements have been had in this quaint small town.

Now, I visit my psichologyst, take my meds, read a book, visit a museum, see a concert, travel to paris.

And the lost love is me. Forever me.

Somn si zapada

Mi-e asa de lene.
De un an tot zic ca instalez diacritice si ms office pe laptop, this never happened.
Apropo de laptop, am stropit touchpadul cu ceva, chiar nu stiu ce, si acum pare ca am o caramea gigantica sub el (nu am mancat caramele, orice altceva dar nu caramele).
AM un iphone 5s in geanta pe care mi l-am dorit de ceva vreme si, in ciuda obiceiurilor mele de cheltuit, am reusit sa il am dar inca nu am cartela compatibila cu el. Why universe, why?!

Ma intorc la cana mea de cafea cu speranta legitima ca ma voi trezi suficient de mult incat sa ma lupt cu tribunalul, finantele si foamea nestapanita.

Love!