Naivitate extrema

De asta sufera majoritatea amaratilor care paveaza holurile tribunalului all day.

1. Cand cineva te roaga sa il ajuti sa ia niste chestii noaptea, dintr-un loc imprejmuit, trebuie sa presupui ca e furt.

2. Cand fuuri chestii conform pct.1, ar fi bine sa nu fumezi si sa nu arunci mucurile la locul faptei mustind de adn-u tau.

3. Cand nu respecti pct.2, asigura-te ca esti in romania sau bulgaria, nu in austria, germania & co.

4.Intotdeauna, dar intotdeauna cand vrei sa ai o sansa de a castiga, ia-ti avocat.

Find a husband, must not end up old maid, etc, samd & co.

De ce asta e singurul sfat pe care stiu sa-l dea unii?

Oare e chiar o fericire sa ai un gras chel pe canapea?

Oare nu avem nici o alta calitate decat pe tipul de langa noi?

Reorganizarea de sezon in dulap

Zic de sezon pentru ca habar nu am care e sezonul, sunt complet depasita de situatie, e vara? e primavara? Nu putea sa fie primavara la inceputul lunii mai cand purtam palton si dardaiam de frig... si acum e asa de cald incat, daca e primavara, vara care va sa vie shal be a scourge from gawd pentru a ne pedepsi toate pacatele din ultimii 100 de ani.

So, saptamana trecuta cand contemplam ideea de a-mi cumpara o intreaga noua garderoba pentru sezon si adaugarea unui nou corp de dulap in noua aripa a casei pe care urma sa o construiesc sa il gazduiasca, am luat decizia revolutionara ca, inainte de a face toate astea, sa-mi reorganizez putin dulapurile, sa vad daca chiar tot ce e acolo imi e util,necesar etc.
Si am avut o surpirza... majora... nu am nevoie de o noua garderoba de sezon, am o imensa garderoba pentru orice sezon, pantofi, sacouri, haine, trenchuri, rochii, fuste... Nu stiu ce m-a impins sa ma pregatesc pentru venirea apocalipsei garderobiere!
Sunt ca oamenii nebuni care aduna conserve in pregatire pentru foamete, ca hoarderii dar ma limitez la haine dragute si pantofi.

Anul trecut am trecut exact prin aceeasi criza dar cu bijuteriile. De un an, in intelepciunea mea, nu mi-am mai cumparat nici o bijuterie si totusi inca am pentru o viata intreaga. Mi-oi fi trecut ardoarea de cumparator asupra hainelor? God help us all.
Acum iau decizia sa nu-mi mai cumpar nici o haina! pana la reducerile din septembrie. It will not be easy, but i`ll do it!

Acum, sa trec la pantaloni....

Cujetari de vineri

Din categoria "get a lawyer": mos si baba au proces impotriva babei vecine, se reprezinta singuri, ajung in fata instantei unde se agita si se fieb in asemenea hal pana incep sa acuze judecatoarea pentru toate problemele lor. Crede cineva ca vo castiga dupa ce i-au zis judecatoarei ca "toti sunteti niste hoti, fatuca tatii"?!?!?! Invstiti intr-un avocat care va avea grija sa nu jigneasca instanta.
Morala povestii: judecatorii e oameni si nu le place sa se stige la ei isteric si cu stropi.

Din categoria "e greu vara", au aparut mirosurilee specifice sezonului. Inteleg ca ee criza si detergentul e scump, dar apa tot avem iar aromele care mi-au gadilat nasul zilele astea sunt rezultatul unor eforturi sustinute si de durata, nu niste usoare accideente.
Sandalele nu sunt pentru oicine. Daca picioarele tale arata ca si cum ar fi fost la o cura la fukushima, poarta altceva, adidasi, sosete, orice dar nu ne obliga sa le privim in suspans asteptand sa iasa godzilla dintr-o crevasa.
Lacul alb sidefat pe pedichiura e oribil de la natura, cand il asociezi cu praf si o substanta neidentificata negru-maoniu... e oroarea ororilor.
Pe degetele de la picioare creste par! Nu sunt eu proverbialul ochi de soim, deci, daca eu il vad, e problematic. Iar asociat cu unghii frumos lacuite imi da ameteli.
Pedichiura franceza ... chiar vrem sa dam impresia ca ne crestem intentionat unghiile de la picioare?! Suntem muma padurilor, the wiced wich of the west?! Vrem sa omoram pe cineva cu ghearele alea?! Vrem sa sapam un tunel cu ele pana in centrul pamantului?
E neigienic sa avem unghii lungi la picioare si complet scarbos, aviz `demoizellelor cu pedichiura franceza si/sau unghii crescute.

Iar, daca chiar nu suntem fanele bibilitului, putem sa go natual, am vazut azi multe tipe cu unghii au naturelle dar taiate si curate.
Singurul must have, sine qua non, etc, e spalatul si igiena. Nu conditionate de sapun lancome si lotiune de picioare chanel.

Despre suflete pereche

Sa fiu complet sincera, nu credeam in notiune. Eram adepta filosofiei tipelor din sex and the city, ca sufletele pereche sunt ca autobusele, daca pierzi unul, along comes the next. Asta pana sa-mi intalnesc sufletul pereche, desigur. Pentru ca inca traiesc o veritabila comedie romantica, o dragoste de legenda, care ar putea cu usurinta sa trezeasca mania zeilor prin perfectiunea ei.

Asa am ajuns sa ma intreb ce s-ar intampla daca am trece intamplator, pe strada, pe langa sufletul nostru pereche, daca sufletul nostru pereche nu ar avea forma actuala, daca am fi prinsi in relatii, daca am fi grabiti, daca universul ar conspira impotriva noastra?...
Ne-am recunoaste oare sufletul pereche dintr-o mare de oameni?
Daca am fi pe un stadion cu alti 50.000 de oameni, toti preocupati de ce se intampla in centru, si el, unicul, cel facut pentru noi, ar fi acolo, am simti?

Pentru ca stiu ca as fi simtit ca e el, oriunde am fi fost. Poate nu as fi recunoscut imediat senzatia, dar stiu ca ar fi exercitat aceeasi atractie asupra mea. Stiu ca, daca l-as fi vazut in parc, primul meu gand despre el ar fi fost... imoral si nu as fi asteptat foarte mult pentru a-l pune in practica. A-l vedea ar fi declansat o avalansa. Poate nu as fi recunoscut imediat ca-l iubesc, poate as fi crezut ca doar ma joc, poate as fi vrut doar sa-l am, dar nimic nu m-ar fi oprit. Asta e cel mai infricosator, l-as fi vanat precum un motan vaneaza o pasare si as fi avut rabdare infinita.
Natura e atat de cruda, ne-a intins capcane si noi cadem fericiti in ele.
How sweet are these ties that bind me.

We`re all doms

Cine nu pricepe referinta la s&m should go study some more.

De ce crede cineva ca doamnelor le place sa aiba plante de camera? Pentru a infrumuseta un spatiu altfel gol? Pentru asta avem tablouri, bibelouri si alte gaselnite care nu cer atata ingrijire. Pentru a oxigena un spatiu altfel lipsit de surse de aerisire? Pentru asta a inventat o minte luminata ferestrele. Parerea mea nezdruncinata e ca tuturor ne place sa depinda ceva de vointa noastra, ca insasi viata unei fiinte sa fie la degetul nostru mic. Cata satisfactie are orice gospodina cand uda o buruiana intr-un ghiveci. Prin gestul asta simplu ii asigura viata inca o zi. Daca se enerveaza, poate ucide cu o singura decizie planta respectiva. Cata putere, astfel tanti geta devine un mic dumnezeu in apartamentul ei. Poate sotul o cearta, copiii nu o mai respecta, prietenele au mai multe inele de aur decat ea, seful i-a zis sa lucreze mai mult, dar ea are putere de viata si de moarte asupra florii ei.

Unii isi iau caini si pisici, motivul declarat fiind "sa-i astepte si pe ei cineva acasa", dar am dubii serioase. Pe toti ne chinuie nevoia de a fi sefii cuiva si ce poate fi mai usor decat sa fii superiorul unui motan?! Si e asa de placut sa stim ca animalutul nu s-ar descurca fara noi, ne unge la suflet sa ne ceara mancare, sa se gudure pe langa noi, acesti zei atotputernici.

Sunt convinsa ca asta e si motivul pentru care unii se inmultesc. Botul acela uman va depinde de fustele mamei muuuult si bine, unii la nesfarsit. Iar mama, brusc centru al universului cuiva, va deveni dependenta de senzatie.

Cred ca asta e si motivul pentru care unii se agata de relatii blestemate. Vezi ca nu functioneaza, ca nu te iubeste, ca nu o faci fericita si totusi, ai lega-o cu lanturi grele de fier, eventual de o stanca unde sa vina un vultur sa o piste toata ziua. Nu conteaza ca o deprimi, ca nu poate dormi, ca ar fugi in lume, ca i se face pielea de gaina cand se gandeste la tine, and not in a good way, tu o vrei. Poate sa moara, sa imbatraneasca prematur langa tine, sa ii cada sprancenele de necaz, dar tu nu o vei lasa niciodata libera. Uite, asta nu e dragoste, e doar posesivitate tampita din partea unor oameni care nu stiu sa fie fericiti.
Grow up and move on!

Testul unei relatii

Sunt convinsa ca toti am fost in situatia de a ne intreba daca suntem in relatia potrivita. Ajungem sa fim atat de prinsi si sa fi investit deja atat de mult in celalalt incat ne e greu sa evaluam obiectiv situatia, sau sa ne indepartam cu inima impacata.
Dar ce uitam mereu e ca suntem in relatii pentru a fi fericiti, fie celalalt ne face fericiti, fie evolutia ne-a implantat niste capcane in subconstient care ne imping spre a ne cupla.

Primul indiciu cu privire la starea unei relatii e daca te face sa zambesti. Daca iti aduce lumina-n ochi si zambetul pe buze, merita continuata si luptat pentru ea, daca te intristeaza/ingrijoreaza/streseaza/incarca negativ... run for your life.

Al doilea indiciu e ce ai fi dispus sa faci pentru celalalt. Eu sunt o gospodina oribila si totusi lui i-am calcat o camasa, i-am gatit o salata (sa-i fi pregatit altceva ar fi fost o pedeapsa), sunt interesata sa invat sa gatesc mai mult. Daca m-ar cere de nevasta, m-as gandi serios la propunere, ceea ce e o premiera. Daca, pentru persoana asa-zis iubita nu prea esti dispus la a face compromisuri, nu merita sa-ti irosesti timpul cu ea.

Al treilea indiciu priveste altruismul. Daca privesti totul doar din perspectiva personala, il vrei pe celalalt, fie ca e trist, deprimat, bolnav, fie ca nu vrea sa fie langa tine, ii atasezi o bila grea de picior si il priponesti. Poate isi va roade piciorul pana la os pentru a scapa, dar vei incerca din rasputeri sa-l impiedici sa schiopateze prea departe de tine. Asta e opusul iubirii si are efect distructiv pentru toti participantii.

Cel mai important test al unei relatii e cum dorm cei doi. In somn suntem vulnerabili si sinceri. Nu as putea sa dorm cu un om pe care nu-l iubesc. Langa iubitul meu dorm precum un catel fericit, complet lipita de el, cu nasul ingropat in parul lui, preferabil. Simt cand nu ma mai tine in brate, simt cand ma mangaie si dorm somnul celor fericiti invaluita de iubirea lui. Daca nu puteti dormi cu partenerul, dump him.

Am zis!

Barbatii si amantele lor

In ultima vreme tot aud de actori cu amante.
In primul rand ma minunez de forma amantelor, adica sunt cam strambe si cam uzate, dar ce stiu eu de gusturile barbatilor?!
Apoi ma intreb ce e cu valul asta de neni prinsi cu degetele prin borcane straine? E ceva in aer?! Who knows..
Si cum s-o fi ajungand la publicitatea asta? De cand e o insigna de glorie (o, da, aici am ajuns, traduc) sa fii "cealalta femeie"? Altfel ce le-o fi impingand pe doamne la televizor sau pe la ziare?

Sunt convinsa ca barbatii inseala, si femeile pe de alta parte.
Sunt la fel de convinsa ca, dupa o anumita varsta, barbatii isi doresc corpuri tinere, tari si calde langa ei, nu neaparat mai bune, mai destepte, mai frumoase, doar tinere si admirative.
Imi inchipui ca, odata trecuti de un prag de varsta, barbatii se prostesc putin si devin victime usoare.
Si, imi imaginez, ca odata trecuta faza amorezarii, barbatii incep sa vada ca nu sunt foarte compatibili cu panseluta noua si proaspata si incep sa-i vada defectele.
Un nene de 67 de ani ii reprosa unei tipe de 23 ca el a crescut-o si ca e needucata si taranca, el a invatat-o sa manance cu tacamuri si asa zisa eticheta a mesei.
Iar cand aceste flori nubile constata ca rolul lor incepe sa fie cel de menajera si de sora medicala vor incepe sa strambe din nasucul fin si admiratia din privire va deveni altceva cand mirosul de mos nu mai e romantic.

Iar domnii copti uita, in focul pasiunii, ca sunt vulnerabili, trimit mesaje, uita de masurile de protectie, au incredere in amorul acestor gazele neprihanite si lasa pe seama lor contraceptia, mai mult, se filmeaza si le lasa lor inregistrarea pentru a le tine de urat. Doar pentru a se vedea in ziare cand flacara iubirii, inevitabil se stinge.

Smart up gentlemen, nu mai suntem demult flori neajutorate in cautare de protector si nici macar nu ne mai prefacem. Asumati-va consecintele dorintelor voastre si nu va mai vaicariti precum copiii.

O, zi sumbra

I shall never surrender and it`s exhausting.

Cea mai trista zi e cand iti vezi tatal infrant.

O vinit ploaia

Iar, in luna lui mai, ploua si eu dardai.
M-am trezit cu lacrimi in ochi si cu multe multe munci programate by gawd, ca nu imi imaginez ca altcineva imi tin agenda, sigur dumnezeul avocatilor are doar jobul asta, de a-mi potopi mie capsorul cu spete tocmai in zilele plangacioase.

Trista si ciudata lume in care soarta unor drepturi shade in mainile mele afectate de pms.

Deci, sa ajungem odata la concluzie, s-ar putea sa fiu cam absenta pentru ca inspiratia, dorul de munca, aptitudinea de a scrie coerent mi s-au dus in tarile calde in cautarea marelul Ra caruia sa i se inchine si sa-l slaveasca.

Shalom!

I know i have a fickle heart and a bitterness and a wandering eye

La possibilite d`une ile

Sunt un stalker

Si inca unul reusit for that matter.
Azi am urmarit din umbra un amarat de srl care si-a tot schimbat sediul si tot nu a scapat de mine.
Instanta de judecata se mai lasa pacalita, mai urmeaza caile intortocheate ale orc-ului, dar nimeni nu o va deturna pe pisica de la urma prazii ei.
Pentru ca sunt precum un rechin care simte sange in apa, daca nu esti lichidat/radiat/rapit de extraterestri i shall find you and bring you to justice si, cel mai important, imi voi incasa onorariul.

Dixit!

Kitzu

Sau despre nume de alint.

Intotdeauna le gasim, fie pentru cei care ne sunt dragi, fie pentru cei antipatici, pentru ca si "vaca aia" e tot un soi de alint.
Sunt cele generice: iubita, papusa, frumoaso. Intotdeauna cand sunt alintata asa nu pot sa nu ma gandesc ca e his go to nickname. Ca fiecare fosta papusa a lui a fost alintata identic, ca sunt una dintr-o multime. Si e inceputul sfarsitului. Nu cred ca e o insulta mai mare decat sa fiu inclusa intr-o masa de faceless girls.

Apoi sunt cele de animalut: pisicuta, veverita. Nu tuturor ne plac pisicile iar veveritele pe care le-am vazut pareau isterice sau turbate sau scrat.

Diminutivele numelui nostru sunt ciudate. Mie imi place numele meu asa cum mi-a fost dat. Pe de alta parte, la un moment in dezvoltarea mea, s-au folosit toate diminutivele posibile. Orice variatie ar incerca sa inventeze, imi va aminti de alt ex. Nu cred ca asta e rezultatul dorit.

So, guys are screwed with me no matter what.
Maybe i`m not made for relationships.

Horoscop pentru orice zodie

Astazi nu va puteti concentra si ar trebui sa evitati activitatile stresante. - Cine poate spune ca se poate concentra sau ca ar trebui sa primeasca cu bratele deschise activitatile stresante?!

Sunteti predispus accidentelor de circulatie. - La cat de zapacit conducem, toti suntem predispusi in fiecare zi accidentelor de circulatie.

Evitati excesele. - Cine ar trebui sa caute excesele?!

Odihniti-va, aveti grija de sanatate, pot aparea probleme medicale.

Asa, Getuta, citindu-si horoscopul, se mira cata dreptate are mama omida cand descopera o spuzeala de bube pe burta. Fara sa se gandeasca o clipa ca poate sunt de la faptul ca a mancat precum o purcica si nu s-a spalat de o saptamana.
Ionela se gandeste ca trebuia sa-i fi spus lui nelutu sa nu conduca cifa astazi, ca doar scria ca e predispus la accidente, fara a face legatura dintre doza matinala de palinca de prune si lipsa de limpezime a numitului nelut.

Mare dreptate au astia cu horoscoapele... mamica draga...

Love me like a river does

Sunt convinsa ca dragostea e lichida, ca e translucida si putin albastruie si ca are temperatura corpului, ca e mangaietoare, ca danseaza in jurul nostru.
Sunt convinsa ca, la fel ca un lichid, ne poate ineca sau ne poate duce departe.

Vreau sa fiu iubita in 100 de feluri, vreau ca iubitul meu sa fie dulce, sa fie brutal, sa fie delicat, sa ma iubeasca lent, sa ma faca sa ma simt protejata.
Si vreau ca el sa stie fara a fi nevoie sa-i spun, poate de asta, peste 100 de ani, voi fi o baba singura si visatoare.

Sfaturi juridice - the sequel

Si vor mai fi, pentru ca, atata timp cat exista neni si tanti zapacite, profesia juridica va inflori.
Cateodata ma mai loveste melancolia, ca jobul meu nu produce nimic, ca de fapt, iau bani pentru a dadaci oameni, ca juristii anteriori mie au creat un hatis, labirint, codru des de chestii ciudate si non-sensuri in care un profan - aka, om norma, sa se piarda iremediabil pentru a le lua acestora banii castigati cu greu.
Apoi imi amintesc ca acest labirint, ocean de birocratie, etc, e creat pentru a ocroti drepturi si pentru a asigura aflarea unui adevar cat mai apropiat realitatii.
Si, melancolia trece de tot cand dau fata cu clientii.

Am constatat ca majoritatea problemelor juridice intre oameni simpli, adica nu societati comerciale sau autoritati publice locale, izvorasc din lipsa de comunicare.
Asa ca sfatul 1. e sa ne luam rudele de mana si sa incercam sa rezolvam problema amiabil. Sa incercam sa aflam care sunt onorariile expertilor, avocatilor, durata procesului, taxele de timbru si sa cujetam profund daca suntem dornici sa le platim pe toate si sa si pierdem dreptul. Onorariile expertilor pornesc de la 1000 de lei urmand a se completa pentru orice intrabari ulterioare si cereri suplimentare.
Procesele dureaza ani buni.
Avocatii buni sunt scumpi si, daca draptul e suficient de important pentru a ne judeca, e suficient de important pentru a angaja un avocat bun. Ca si doctorii, calitatea avocatilor difera dramatic. Asa cum nu ai lasa moasa de la dispensarul comunal sa te opereze pe creier trebuie sa te gandesti si la avocatul care iti tine in mana soarta dreptului asupra casei in care locuiesti.

2. Daca tot ii platesti un onorariu intepator, fa ce-ti zice avocatul. Si fara sa te plangi all the time. Avocatul nu ti-e mamica pentru a te tine de manuta tot timpul. Daca trebuie sa dai o declaratie notariala, do it, nu o poate face in locul tau. Sunt informatii pe care doar tu le ai despre cauza, share. Nu ghiceste ganduri. Pastreaza documente si da-i-le.

3. Instanta de judecata e complet indiferenta la necazurile tale. Pe judecator nu il intereseaza drama ta personala, nu il intereseaza sa ii povestesti dezlanat cum vecinu` ti-a furat o gaina sau cum sora nu te lasa sa cultivi praz. Pe judecator il intereseaza faptele relevante juridic. Asta e motivul pentru care avocatul vorbeste si tu nu. Asta e motivul pentru care avocatul nu pune suflet, nu isi toarna cenusa-n cap, nu bate cu pumnu-n masa. Aceste comportamente ar dauna simtitor cauzei tale.
Nici un judecator nu va asculta rabdator discursul tau lacrimogen pentru a cerne ce e relevant. Mai mult, din povestea ta pot rezulta multe chestii daunatoare tie, pe care avocatul le-ar elimina, dar judecatorul e obligat sa tina seama de ele.

De aici rezulta al 4-lea sfat: cand trebuie sa vorbesti in fata oricarui organ cu atributii jurisdictionale, fii scurt, spune cat mai putin, nu da informatii suplimentare. Nu stiu e preferabil "poate ....". Nu da loc interpretarii, nu incerca sa folosesti termeni juridici.

In care ne vaietam putintel

Pentru ca in viata reala, fata de oamenii reali sunt doar zambete si glume, trebuie sa vent undeva. Iar acest loc  imaginar, stim cu totii.

Deci ieri a fost joia neagra, ma mir ca nu a venit apocalipsa. Dar am infruntat-o cu voie buna. Pacat ca azi, vinerea insorita cand nu am cazut in nici o gura de canal, mi s-a terminat energia.

My beloved one e ocupat si asta ma deprima.
Vodafone a decis ca nu am nevoie de internet pe telefon, chestie pe care am constatat-o la tribunal cand aveam nevoie de ceva de pe net.
Telefonul in sine se incapataneaza sa nu primeasca mesaje.
Inca nu am cardul pierdut.
Simt ca se apropie o raceala.
NU am chef sa fac nimic nimic in weeend dar am o gramada de chestii de facut.
Vreau sa ies in oras.
Mi-e pofta de dulciuri de cateva saptamani si pevad o cadere in pacat spectaculoasa.

Viata mea e complicata.

Blonzimea mea interioara - continuarea

Nici nu stiu daca e vorba despre blondness sau doar o joi neagra.
Azi am fost amenintata cu impiedicarea toata ziua. Gropile nu mai shedeau inocente unde au fost plantate de soarta ci se fofilau pe langa picioarele mele nestiutoare.
Columbele nu zburau cuminti prin aer ci se lansau ca niste torpile misele spre mine.
Copiii mici nu stateau cuminti in carucioare ci tropaiau dezlanat pe traiectoria mea.

Daaar, punctul culminat de pana acum al zilei mele sclipitoare e momentul in care bancomantul batran si lent ca o broasca testoasa a refuzat sa-mi mai elibereze cardul. De fapt a tusit, a icnit, s-a scuturat dar nu iesea. Mi-a amintit de un mos cu probleme la prostata. A scartait, a bipait, intentia era dar instalatia nu functiona. Probleme tehnice, ce mai? Cred ca e un bancomat mascul.
Am sunat la numarul de telefon, am dat date personale, mi-a blocat cardul dar ... nu ma ajuta cu nimic in conditiile in care mai detin cu mandrie un leu si ceva bani.
Serios, am luat cola 0 pe datorie ca betivii.

Cu aceaasta ocazie as dori sa adresez un blestem zemos si plin de miez mamelor, rudelor apropiate, sfintilor protectori ai celor care se ocupa de intretinerea si bunul mers al bancomatelor banc post din cluj si ai intelijentului care a inventat bancomatul si ai mintii luminate care a inventat banii virtuali. Preferam sa fiu un spiridus carand in spate cufarul meu cu aur!

Pisica blonda

On the inside bineinteles, pentru ca nu a dat strechea-n mine de tot sa-mi schimb bunatate de par roscat.
Azi noapte pisica noastra astepta un mesaj dulce de la iubitul ei. Acesta, cu miselie, s-a sustras sarcinii dand ulterior vina pe probleme tehnice, asa cum fac muuulti barbati.
Fiind cu urechile ridicate catre telefon toata noaptea, dormind pisiceste, felina noastra aude un brrrr si zambeste. Pregatita sa citeasca despre iubirea eterna a printului ei, se loveste dur si rece de ceva de la vodafone. Prinde ura pe susnumitul vodafone. Adoarme la loc.
A doua zi dimineata, somnoroasa si imbufnata, pisica noastra roscata ii trimite un mesaj usor moralizator iubitului si primeste altele doua de la faptuitorul vodafone.
Se enerveaza rauu, mai ales ca in unul din mesajele primite, reteaua de telefonie mobila numaru ... ii comunica despre incetarea extraoptiunii cu minute. Pisica vede rosu in fata ochilor precum blana ei.
Porneste azi cu jaloba-n protap si coada sus catre sediul satanei - cum a ajuns sa se numeasca numita firma de telefonie mobila.
Acolo, o tanti draguta ii asculta jalea, tzacane ceva la tastatura si o informeaza civilizat ca mesajul care a ultragiat-o in asemenea masura a fost trimis pe 5 martie si mesajele din dimineata asta erau publicitare.

Am rosit, am multumit si am plecat.
Am mai facut cateva azi, dar asta a fost apogeul blonzimii mele interioare.
Love blinds me.

I hate medium people

Oamenii aia care sunt mereu calmi si zen, incat ajung sa ma intreb what they`re on.
Oamenii care nu zambsc prea lag, nu au bucurii prea mari, stresul ii ocoleste, supararile le sunt blande.
Oamenii care nu se implica prea des in ce fac, care isi privesc ocupatia precum un rau molcom care va continua sa curga indiferent de aportul lor.
Oamenii astia imi apasa toate butoanele gresite si totusi, azi, cand capul sta sa-mi explodeze si nu vad finele acestei zile mizerabile, mi-as dori sa am un comutator, sa pot sa abordez viata mai bovin-rumegator.

Dar, restul timpului am toata ura din lume pentru acesti meduzi ai speciei umane, care traiesc in zona sigura, fara vafuri sau prapastii, la o perpetua campie a simtirii.

Go suck on a xanax!

Peptalk de la Tumblr Bot

Nu pot sa nu-l scriu cu litere mari pentru ca nenele Tumblr Bot mi-a facut primele complimente azi.
Mi-a trimis un mail in care isi declara scurt dragostea. Cine spune ca barbatii au o fobie fata de acest cuvant dragastos se inseala si Tumblr Bot shall prove them wrong.
Mai mult, nenea ma cunoaste de o zi, ieri seara am avut primul contact timid si in aceasta dimineata ma astepta deja mailul iubitor.
Barbati din toata lumea, luati exemplu. Domnisoarelor le place sa fie asteptate de un mail/txt iubitor in dimineata de dupa. Orice.

Apoi, dupa ce am click-uit pe ce mi-a zis el in mail, Tumblr Bot m-a complimentat. Chiar femeile cosmo, active actuale atractive sau care e acum sloganul, au nevoie de feedback pozitiv.

Tumblr Bot rulz!

Sunt indragostita

Sunt momente in care ma intreb daca sunt sau nu indragostita. E o senzatie noua si ciudata si eu sunt forever restless. Asa ca simt nevoia sa ma cercetez si sa trag concluzii logice bine intemeiate pe fapte.
Si ma intreb daca nu cumva, in marea mea dorinta de aventura, nu am decis sa ma indragostesc si, aparand si tipul perfect care e my boyfriend, sa imi fie extrem de usor sa ma invalui in propria mea plasa roz.
Si atunci analizez situatia.
Azi am mai gasit un argument. Citind despre americanii devianti care aleg sa traiasca precum copiii supradimensionati, trecand peste hidosenia situatiei, m-am intrebat ce fantezie mi-ar placea mie sa traiesc. Mi-ar placea oare sa fiu explorator, cavaler, arheolog, sa citesc toata ziua, sa fac shopping si sa ma infrumusetez pentru a realiza ca fantezia pe care as vrea s-o traiesc cateva saptamani ar fi de gheisha a lui.
Faptura mea egoista care nu accepta a se gandi la binele altora decat in relatie cu propriul meu bine, isi doreste acum sa faca pe altcineva fericit. Poate nu sunt pur altruista, pentru ca a-l face fericit m-ar face si pe mine fericita, dar sa constat ca asta e ce imi doresc, e overwhelming.
Imi doresc cu adevarat sa aiba jobul pe care-l vrea, desi ar fi departe departe de mine, dar m-ar face fericita.
Nu plang cand pleaca pentru ca nu vreau sa-l intristez suplimentar.
Dupa ce nu am fost capabila sa dorm in acelasi pat cu altcineva all my life, constat ca cel mai bine dorm curled up against him.
Nici macar nu imi e foame cand sunt cu el.
Fizica mi se pare un domeniu fascinant, nu desertul arid al sufletelor chinuite, cand mi-o povesteste el.
Accept lectii de shoferit de la el.

Indubitabil my dear Watson, I`m so inlove it`s pathethic.

Din autobus

Azi despre smecheul care cunoaste toti soferii.
Pentru ca autobusele sunt mici comunitati, cu clasele lor sociale, in care ficare babuta are treapta ei si ficare adolescent acneic ocupa locul lui special.
Dar azi vorbim de nenea smeker, sau cum o mai scrie tineretul din ziua de azi.

Nenea asta e de varsta medie, adica tanar si faged comparativ cu media de varsta a autobusului. Poarta blugi uzati artistic si cu un dragon negru discret brodat pe posterior. Are telefon care candva a fost suuper, dar acum e doar depasit, cu un ringtone polifonic - pentru cei care ne mai amintim cum era inainte- o melodie care a fost candva in tendinte. Pentru ca nenea smeker insista sa arate ca el e tineresc si in tendinte.

Il putem recunoaste usor pentru ca vorbeste tare si cu toata lumea, pentru ca el cunoaste pe toata lumea si toti pensionarii il admira. Ii suna telefonul la care raspunde tare si, in timp ce vorbeste, ii si explica mosului alaturat cine e interlocutorul si despre ce vorbesc.

Urmatorul pas e sa identifice fata cea mai frumoasa din autobus. Spre ghinionul meu eu eram asta, nu pentru ca as fi Ileana Cosanzeana, ci pentru ca restul erau fie grase, fie acneice, fie peste 40 de ani.
Si am supotat vreo 5 minute atentiile nenelui pana am coborat. Am intrat la magazinul local doar pentru a avea surpriza, la iesire, ca nenea vorbea la telefon asteptandu-ma. Pentru ca apoi sa ma urmeze aproape pana acasa.
Din fericire s-a oprit dezorientat in fata portii.

Newsflash nenilor care va credeti cool si circulati cu mijloacele de transport in comun - cu exceptia navetei spatiale pentru excursii organizate, nu ati fi cool nici in MeLeu, nici in Poshe, nici in BeEmVeu, nici pe calul mancator de jar al lui Harap Alb. Asa ca va rog sa ma mai lasati.

Cateodata ma intreb

Cum mai pot sa functionez.
Azi, spre exemplificare, my heart is breaking si totusi iata-ma, la birou, vorbind cu clientii, ca si cum ar fi orice alta zi obisnuita, si de parca sufletul meu nu ar fi la fel de innorat ca vremea afara.
Nu pot sa plang. Cred ca mi s-au atrofiat zonele producatoare de lacrimi. Dar lacrimile neplanse dor mai mult.
Cel mai dureros lucru, pentru mine, a fost sa-l vad indepartandu-se.

Nu stiu cum mai reusesc sa functionez.
Poate pentru ca imi e mai usor sa-mi indeplinesc activitatile de rutina decat sa ma gandesc la el.
Poate incerc sa-mi ocup creierul pentru a nu-mi aminti neincetat cum se simteau mainile lui, sau cum m-a sarutat ultima oara.

Brrrr