Despre mine

Cluj-napoca
life in the chocolate lane

vineri, 31 iulie 2015

ce fac eu intr-o zi in care raman acasa

dupa prima zi de untold sunt plina de dureri, picioarele imi sunt in ruina si am ramas acasa pentru ca am racit in combinatie cu aerul conditionat de la birou. i`m old, i know.

deci, ce fac eu intr-o zi plictisita?

- verific facebook-ul. daca imi dai like sau imi raspunzi la comment-uri, i will find you and hunt you donw cause i`m bored!

- i have scotch and i use it freely

- i feed and tend to my fish and cat, cat does not yet know that i have fish.

- eat icecream. ce surpriza ca am in frigider, who knew? icecream fairy payed me a visit.

- tend to my hurt feet. anyone want to massage? no creeps please.

vineri, 24 iulie 2015

despre valoarea unui om. #valoare

Cand ne autoevaluam, societatea ne-a implantat deja de prea mult timp in subconstient ca avem cativa factori de care trebuie sa tinem seama. Factorii astia sunt - ce zice lumea, - cate masini, case, telefoane am, - cum arat, - cum manipulez fraierii.

Ce zice lumea este consecinta "laudei de sine care nu miroase bine", sau ceva. Adica nu te autoevalua, lasa quasinecunoscuti sa o faca si sa treaca toate atributele tale vizibile din exterior prin filtrul lor de contorsiuni de personalitate si idei strambe, sa vada ca nu te potrivesti cu idealul lor personal si unic nascut dintr-o intreaga viata de experiente unice, personale, care nu se aplica nimanui. Ce zice lumea te va duce mereu in zona de minus a autoevaluarii inclusiv pentru ca lumea se simte mai bine devalorizandu-te pe tine. Lumea nu e un arbitru corect, nu cunoaste toate elementele situatiei pe care ar trebui sa o evalueze si nu e detinatoarea adevarului absolut.

Proprietatile de orice natura ar trebui sa ilustreze calitatea individului in elemente cuantificabile si vizibile pentru lume. La capitolul proprietati este inclusa si familia pentru ca societatea vede un individ singur ca fiind neimplinit, defect. Nu conteaza ca suferi in intimitate, ca poate mananci pita cu pateu pentru a-ti permite rata la masina, apartament, telefoane, fuckin` electrocasnice si mobila, conteaza doar ca iti inviti cumetrii, nanasii, verisorii de gradul 3, prietenii din liceu si facultate sa le arati ca ai ajuns cineva (poate cineva care face foamea si a luat credite pe care nu isi permite sa le plateasca, dar cineva) si pentru ca lumea sa zica chestii bune despre tine. Singurul lucru care poate fi spus despre tine este ca preferi sa fii nefericit fara a identifica sursa nefericirii doar pentru ca lumea - acest concept artificial si fara fata, sa spuna chestii bune despre tine. As intelege atitudinea daca am candida cu totii pentru un premiu de popularitate, o demnitate publica, pentru ceva care necesita votul popular dar fara toate astea, chinul si suferinta nu merita.
IN plus, familia ca accesoriu pentru a arata ca esti intreg, sanatos, perfect e cea mai proasta idee. Sotul sau sotia inteleg ca esti preocupat de plata creditelor, inteleg privatiunile dar sa aduci un copil pe lume cu unicul sau cel mai important rol de accesoriu al succesului tau afisat e o cruzime. Nu poti sa pui copilul ala on hold, sa il lasi acasa ca pe o plasma scumpa atarnata pe perete si sa il gasesti tot unde l-ai lasat. Copilul ala nu are doar nevoi fizice, ci nevoi emotionale iar toata energia ta emotionala e investita in aprobarea societatii - aceasta lupta cu morile de vant a societatii moderne.
Aprobarea unor necunoscuti nu merita suferinta copilului pe care l-ai produs doar pentru a-l putea arata lumii si nici nu o vei obtine vreodata.

Probabil ca aderarea la standardul de frumusete impus de societate face parte tot din proprietati, dar e atat de trista goana asta pentru a fi blonda si plasticoasa sau ken doll desi barbatii sunt putin mai scutiti decat noi. Ce e trist este ca nu tuturor ne sta bine blonde, cu parul lung si intins sau ondulat in sarmalute sau cu acelasi tip de machiaj smokie in timpul zilei. Nu tuturor ne reusesc operatiunile cosmetice, nu toate avem picioarele la fel de lungi, pielea la fel de robusta pentru a rezista bronzului neiertator. Iar parerea mea personala este ca e putin inspaimantator sa ne plimbam toate aratand la fel, fara a putea fi deosebite decat de foarte aproape, in mici haite de clone - ca o populatie extraterestra uniforma venita sa invadeze. Dar asta e parerea mea si izvoraste din faptul ca eu nu-mi gasesc implinirea in asta, am incercat, dar e un full time job si nu am timpul, rabdarea, satisfactia. Felicitari tuturor celor care o gasesc!

Valoarea, din ceea ce realizez eu, vine din interior. Fiecare dintre noi este singurul arbitru care poate sa isi judece valoarea si nimeni altcineva nu are toate informatiile pentru a exprima o parere avizata. Ne judecam dupa ce simtim, o teama nejustificata, o durere venita de nicaieri, lipsa somnului, dorinta de a fugi in lume - toate astea se trateaza la psiholog. Ascunsa dupa ele e adevarata noastra valoare ca om pe care nu o aratam nimanui pentru ca lumea se repede sa ne aplice stampila temerilor ei nejustificate. Fiecare dintre noi este singura majoreta de care avem nevoie pentru ca atata timp cat noi ne sustinem pe noi insine, validarea celorlalti este doar un factor exterior, asa cum e soarele sau vantul, care nu ne poate afecta intr-un fel relevant.

Again #valoare.

luni, 20 iulie 2015

Viata e facuta pentru a fi gustata

Asa cum credinciosii cred ca viata e doar un test la care suntem supusi de marea entitate felina (o, noez, that`s just me, sorry) gaaaawd pentru a-i discerne pe cei merituosi de cei defecti, eu cred ca viata e un interval de timp in care putem sa acumulam experiente si fericire, sa obosim, sa nu ramanem cu intrebari la care nu am cautat raspuns.
Suna a filosofie de self help, dar cred ca viata e facuta pentru a aduce un plus valoare cand ne intoarcem de unde am venit, un plus valoare la nivelul sufletului cumva.

No, pentru a-mi indeplini aceasta nevoie dubioasa eu fac diverse activitati:

- vizitez locuri uneori de 100 de ori pentru ca nu ma plictisesc, hello paris, roma, barcelona.

- mananc mancare buna si variata,

- beau vin bun,

- dansez si ascult muzica buna,

- calaresc, mi-am propus sa invat sa pilotez un avion mic,

- citesc mult, variat, din toate genurile chiar si cartulii la moda desi snobul meu interior se zbate in chinuri,

- povestesc cu oameni ciudati pe care ii intalnesc,

- ma uit la picturi prin muzee pe unde merg pentru ca imi dau o stare speciala.

no, acum ma pregatesc sa dau cu aspiratorul apoi merg la strand.

vineri, 17 iulie 2015

Vaci sfinte din #cluj - partea a 2-a

Urmatoarea categorie de dobitoc care populeaza urbea clujului si se plimba netulburata e formata din muncitorii din constructii care sapa gropi si dinamiteaza drumuri. Dupa cum se prezinta situatia, cred ca beneficiaza de suport aerian, altfel ar fi cu totul dificil sa creeze atata distrugere.
Dar asta e latura lor creatoare, utila societatii asa cum e utila o injectie cu penicilina sau citostatice care face mai mult rau dar pacientul cu un picior in groapa spera ca va avea si efecte pozitive.

Ce au adus in plus orasului aceste lighioane mugitoare e marca lor specifica de complimente adresate sexului frumos care incearca nevinovat sa navigheze prin distrugerea generalizata. De la "domnisoara, ce tate faine ai" pana la "ce te-as fute" toata gama de aprecieri se poate auzi grohait din transeele pe care acesti razboinici ai asfaltului le-au sapat in lupta cu inamicul suprem - civilizatia.

Bineinteles ca municipalitatea, in cautarea hinduismului ascuns in inima ardealului, nu corecteaza comportamentele deviante ale mugitoarelor angajate, sarcina care ne revine noua - cetatenilor, pana la urma.

Recomand folosirea metodelor de dresaj a cainilor/pisicilor. La aparitia comportamentului nedorit aka scarbos se aplica o pedeapsa nonviolenta gen stropit cu apa dar adaptata animalului pe care dorim sa il dresam. Apa, in conditiile de canicula pe care le traim poate fi interpretata ca o rasplata de aceste creiere simple, deci putem folosi ceva lipicios, caldut, dulceag, dezgustator - un cola lasat la soare scuturat bine si lasat sa explodeze apoteotic in fata necivilizatiei. Pelicula de chimicale maronii, calde si lipicioase va interactiona cu praful si caldura din mediul exterior creand o crusta neplacuta pe care individul nostru va fi obligat sa o spele la un moment dat - deci dublu beneficiu.

Daca actionam impreuna, putem ajuta aceasta specie care traieste prin moloz si gropi sa evolueze, asa cum pisicile s-au adaptat vietii in compania oamenilor.

joi, 16 iulie 2015

In cluj, bovinele se plimba libere si iau decizii pentru toata lumea

Se stie ca_clujul e fruntea. Timisoara can suck it iar bucurestiul e o galeata, it is known. Dar in ultima vreme, fruntea asta e plina de bube si cred ca incet, incet ne convertim la hinduism, sau asta e planul secret al "creierelor" (balegilor) care ne conduc.

Astazi m-am lovit de dejectiile unor astfel de vaci sfinte care se plimba linistite prin oras si mi-am pierdut 2 ore inglodata in prostia lor.

Prima vaca sfanta si cea mai importanta e persoana invaluita in mister precum o balega in muste care coordoneaza operatiunea ampla a lucrarilor la strazile urbei. Nimeni nu zice sa nu se lucreze, toti suntem de acord ca e nevoie. Dar aceasta bovina protejata de forta divina (aka statutul de functionar public), a considerat ca cea mai buna solutie e sa lucreze la toate strazile dintr-un cartier de-o data. Adica sa nu iti dea nici o solutie de ocolire a balegii pe care a trantit-o in mijlocul drumului chiar si acolo unde ar exista asemenea solutii.

Anul trecut stateam in baciu cate o ora la coada cand aveam proasta inspiratie sa vreau sa ies/intru in oras pe acolo.Acum, te bate dumnezeul bovinelor cand te taie capul sa ai o problema in manastur. Toate variantele de comunicare ale acestui cartier de 100.000 de oameni cu restul lumii sunt gropi impanate cu muncitori sau cu utilaje. O ora dureaza sa strabati un kilometru din arterele acestui mirific cartier la amiaza! Nici macar nu vreau sa imi imaginez ce e dimineata sau la 5.

As fi zis ca e o coincidenta daca acu 2 saptamani aceeasi situatie nu se intampla in alta zona a orasului pe care nu mai stiam cum sa o ocolesc dar singurele solutii viabile erau fie pe dedesupt, fie pe deasupra. Ce-i drept, era mai eficient sa fi sapat un tunel decat sa astepti in trafic printre masini parcate aiurea si politisti care se scarpinau in capete catre vacile sfinte care blocau intersectiile.

A doua vaca sfanta pe ziua de azi e duduia care nu-i capabila sa citeasca semnele de circulatie dar, cu toate astea conduce plina de avant o skoda fabia argintie. Nu as fi zis nimic daca, dupa ce am claxonat-o un pic de atentionare, nu scotea si un deget pe geam sa arate ea ca totusi intelege un limbaj de comunicare mai rudimentar, ce-i drept.


Sa fie clar ca nu am de gand sa tolerez aceste bovine care inteleg sa se balege peste tot si ca de acum trec pe dieta cu hamburger de vita!

vineri, 10 iulie 2015

iubeste-ma inco-data stii ca ma prind mai greu

sau a venit vara si ma misc in reluare.

- laptopul meu refuza sa scoata zgomote pe boxa lui din dotare asa ca folosesc casti #girlSolutions

- curtea de apel mi-a trimis un tratat imens de chestii intr-un plic. singura chestie importanta era pe o foaie pierduta printre balarii #birocratieIssues

- enteroviroza ongoing, bine ca a luat o pauza cat am fost plecata #politeVirus

- dieta ongoing #doughnutsOnBreak