Despre mine

Cluj-napoca
life in the chocolate lane

marți, 9 noiembrie 2010

An aducation

Filmul e super, dar nu despre asta e vorba ci despre cum suntem noi educati.
Azi am avut doua experiente cu tipe rezonabile, inteligente, lucratoare in medii elevate care se impiedicau nejustificat in detalii inutile. And it hit me.
Asta suntem invatati, mai ales invatate, ca perfectiunea trebuie atinsa cu orice pret si nu sa pornim de la baza si sa urcam, sa acoperim the basics inainte de a ne avanta spre inaltimi.

E echivalentul incercarii tangoului inainte de a invata sa umbli.
Si se mira lumea de ce fails la examene.
Nimeni nu ne explica de ce e usor sa atingi 70% performanta, e de dificultate medie sa ajungi la 85% dar urmatorii 10% sunt dificili iar ultimii 5% sunt aproape imposibili.

Daca tot jonglez cu procentaje, 70% din populatia globului are inteligenta/dorinta de a avansa/de a castiga sau what drives us all sub medie si e capabila de a presta munca bruta. Urmatorii 20% sunt apti de middle management, dar deciziile dificile ii depasesc. 7% sunt apti de a visa si de a gandi departe si dornici sa munceasca pentru a ajunge unde viseaza. Iar ultimii 3% sunt creierele lumii asteia. In fiecare procent sunt the underdogs si cei din stratul superior.
Sunt constienta ca viziunea mea asupra lumii e snoaba si trista, dar e realitatea. Putem migra prin procente, dar acestea se cam pastreaza ca si cuantum. Si nu cred ca mai doreste nimeni, nici chiar ea insasi, sa ne intoarcem la dictatura clasei muncitoare.
I`ll expand on that another day.

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu