Cu şi despre religie

Urmează părerile mele personale nu nişte adevăruri absolute, deasupra oricăror greşeli

Cum văd eu lucrurile: religia a fost creată de cineva dăştept şi manipulator care voia să unească mai mult de 10 indivizi, să le dea un scop comun şi ăştia să lucreze împreună pentru realizarea scopului. Asta era imposibil în condiţiile în care toţi hominizii se scuipau, se băteau, furau unu' de la altu', îşi violau jumătăţile, apoi le dădeau în cap, ca soluţie la orice problemă. Pentru a remedia situaţia şi pentru că strămoşii noştri nu prea aveau conştiinţa că trăiesc în societate, un nene sau o tanti s-a gândit că ce bine ar fi dacă ar crea nişte reguli care, nu numai că îi fac pe barbari mai uşor de suportat dar şi mai uşor de condus.
Morcovul care li se legăna prin faţă era accesul într-un loc mai bun asigurat de comunicarea pe care o avea liderul cu divinitatea.

No, recunosc că a fost o invenţie bună, cine ştie unde eram noi acum fără ea, dar odată cu evoluţia oamenilor, religia a rămas în forma ei veche.

Acum ştim toţi, sau aproape, că suntem pedepsiţi dacă furăm, dăm în cap şamd, nu ştiu câţi din cei tentaţi se abţin din motive religioase, cred că pedepsele societăţii sunt mai educative, dar lecţia e învăţată. Convieţuim mulţumitor, am evoluat că specie încât putem să locuim câteva milioane într-un spaţiu restrâns. Instinctele de bază le-am păstrat, uneori iese la iveală bestia primordială... se întâmplă. Dar, again, am evoluat.

Atunci, mă întreb, de ce mai e nevoie de un preot care să ne ameninţe săptămânal cu damnarea eternă? Mai crede cineva că dacă merge la biserică, posteşte, zice rugăciuni, dar minte, bârfeşte, porţile raiului se vor deschide şi va fi primit la secţiunea vip? Aş vrea să cred că nu mai sunt d'ăştia. Din câine de pază al civilizaţiei, biserica a ajuns o mare indulgenţă. Ei îţi dau o reţetă pe care să o încorporezi în rutina ta zilnică şi padabum! locul tău în rai e asigurat.

Vreau să propun modificarea religiei. Cred că e nevoie că setul de valori după care se ghidează fiecare să devină religia individuală. Aşa ne asumăm responsabilitatea(ideea mea fixă) pentru tot ce facem. Ne ridicăm conştiinţa la nivel de biserică. Atâta timp cât fiecare are conştiinţa liniştita, e ok. Dacă nu prea dormim noaptea, e ipocrit să credem că ne aplecăm la poalele unui popă şi gata, păcatul e spălat. Cât de inocent să fii să chiar crezi că nenea popă poate ierta păcate ăn numele divinităţii? Sau că numai divinitatea noastră e bună, a celorlalţi e rea şi trebuie să-i omorâm? Toate astea se nasc din ignoranţă în care unora le place să rămână că e mai uşor.

Dacă am trăi într-un regim totalitar şi eu aş fi tiran, asta aş face. Aş proclama religia naţională conştiinţa fiecăruia!