Despre mine

Cluj-napoca
life in the chocolate lane

miercuri, 12 mai 2010

All the fat talk


Obezitatea, sindromul metabolic, colesterol, diabet ... media ne ingrozeste zi de zi cu efectele nefaste ale ingrasarii. Nu sunt pro-fat, doar ca e obositor sa fii considerata targetul acestei campanii neincetate, precum o picatura chinezeasca. Toate revistele (pe care, by the way, nici nu le mai cumpar) insista si revin asupra acelorasi subiecte: cat de rau e sa fii gras, cat de bolnav esti daca esti gras si metode de a evita/corecta slabiciunile care te-ar putea sau te-au adus deja la forma infama de gras. Se vilizeaza cuisineul, a manca e ceva rusinos, faptul ca ti-e pofta de ... (a se completa cu orice fel de mancare bun) e o dovada de slabiciune, toti ar trebui sa fim niste robotei care se alimenteaza automat cu o cantitate mai mica sau mai mare de combustibil. Poate ar fi mai usor si ne-ar feri mai bine de scapari daca s-ar scoate cu totul de pe piata mancarea si am fi aprovizionati periodic, dupa necesitati atent calculate, cu portii de fuel.

Newsflash people, mie-mi place inghetata, fructele, mancarea buna. Le apreciez, cateodata fac excese dar ma duc la sala sa le corectez. Ma bucur de mancare asa cum ma bucur de orice aspect al existentei mele si chiar nu am chef sa tot citesc cum ar trebui sa mananc cu rusine. Urmatoarea idee tampita ar fi ca trebuie sa-mi fie rusine ca sunt o fiinta sexuala. Oameni buni, abia am iesit din evul mediu intunecat si voi vreti sa ne puneti in spinari diverse rusini inventate?! Si sa va mai si cumparam revistele?!

Cred ca noua boala a mileniului nu e obezitatea, asa cum se incearca a ne convinge, ci ideea de a avea o relatie complexa cu mancarea sau cu orice altceva. Singura regula in viata e sa ne simtim bine, facem ce ne place, mergem la joburi pentru a ne permite sa facem chestiile care ne plac. Nu jobul e scopul, ci ceea ce poate cumpara jobul. Totul, si coafatul si fardatul de dimineata, si mani-pedi, si condusul pot fi activitati aducatoare de placere. Atunci de ce am priva mancatul de acest statut. Mai ales ca a devenit o arta perfectionata in timp. Fara a-mi fi rusine recunosc ca apreciez un fel de mancare bun, poate fi hiper-caloric(termen apreciat de reviste) sau hipo-caloric. Am fost in Franta, iat frantuzoaicele alea recunoscute mondial pentru siluetele lor, chiar sunt slabe, dar apreciaza mancarea. Deci presararea unui praf usor de rusine peste spaghete nu le face mai putin ingrasatoare. Efectul asta il obtii mergand la sala dupa ce le-ai mancat.

Suntem o rasa de frustrati sau suntem pe cale sa devenim. Ne interzicem placerile. Facem din job, a carui menire era sa fie acel mic sacrificiu pentru a ne putea permite hobbyurile, un scop in sine. Lasam tot felu de voci acorporale sa ne induca rusini pentru ca apoi, pentru o miiiica taxa, sa ne poata salva miraculos de rusinea pe care ne-au indus-o. Iar asa-zisii experti nutritionisti ne dau solutii caraghioase. Chiar se asteapta cineva ca un om normal sa manance numai salate verzi si tarate inmuiate in apa toata viata?! Are u serious? Poate ar trebui sa va consultati cu psihologii din vecini...
Si e mai usor sa arati cu degetul decat sa identifici si sa rezolvi problema. De ce am rade de copilul gras? De ce nu am incerca sa educam parintii inconstienti? De ce nu am inlocui orele de religie cu educatie culinara, sa stie aia micii ca o punga ce chipsuri e echivalentul necesarului lor caloric zilnic si ca se depune sub forma a 2 kile de slanina?

Asa ca idealul meu e sa fiu sanatoasa si nefrustrata culinar. Mananc de toate, cu masura si fac sport pentru a da jos spaghetele, inghetata si ce-mi mai trece mie prin cap. Oricum nu voi atinge niciodata perfectiunea fotosopata, luminata, fotografiata profesionist din paginile revistelor. Nu ar fi inposibil sa ajung la greutatea individei, doar ca ar fi mai greu sa ma lungesc la inaltimea ei si cum nici nu visez la asa ceva ... de ce mi-as face complexe. Iar ideea ca un anumit tipar e frumusetea, vezi blonda, slaba, pneumatica, bronzata, la americani e hilar. Oare dupa ce majoritatea vom fi mici pamele andersoane, care va fi noua gaselnita? Sau cocalarii vor ofta de fericire ca nu mai trebuie sa aleaga, ci pot s-o ia pe prima de pe trotuar?
Cred ca din marea de clone, eu voi fi usor de recunoscut: satena, mica de inaltime, cu ochelari si razand. ;D
Si da, sunt unele mai grasune decat mine dar si mult mai frumoase, pe care le invidiez din tot sufletul.

P.s. De ce se sinucid modelele? http://jezebel.com/5537103/model-noemie-lenoir-hospitalized-after-suicide-attempt
P.p.s. http://www.definatalie.com/

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu