Intotdeauna, cei mai periculosi mi s-au parut oamenii care declara ca au principii. Pentru ca a actiona conform acestora si a le face publice sunt doua lucruri fooaaarte diferite.
Si cei care simt nevoia sa aduca la cunostinta publicului general informatii ciudate despre ei trouble me.
I am troubled...
Pana in momentul in care semenii mei isi declara defectele, le acord prezumtia ca sunt, nu perfecti, dar neapasati de atatea boli sufletesti.
Cred ca e ceva omenesc, dar cand cineva sustine sus si tare ca functioneaza dupa principiul modestiei, imi imaginez ca e mai mult o dorinta, o rezolutie de anul nou, o slabiciune de caracter pe care vrea sa si-o corecteze, un complex pe care incearca sa-l ascunda.
Cand cineva zice ca e monogam si confruntat cu taierea unui organ important, abia atunci incep sa-i question fidelitatea.
Etc, samd.
Ar fi mai usor pentru toti sa ne prefacem ca suntem sanatosi, ca nu avem complexe si, in special, sa incercam sa le tinem pentru noi, pe nimeni nu intereseaza starea morala a celorlalti, oricum, nu cu adevarat, poate la nivel de barfa usurica.
Cin cin!
Abonați-vă la:
Postare comentarii (Atom)
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu