Despre mine

Cluj-napoca
life in the chocolate lane

marți, 6 aprilie 2010

Romanii si bolile de nutritie


No, acum, dupa ce am trecut barbateste prin incercarile sarbatorilor, pot sa spun ca am extras intelepciune legata de bolile de nutritie.

Se tot face tam-tam despre bulimie si anorexie. Nu stiu pe nimeni asupra caruia sa planeze suspiciunea de a fi suferind de una din cele doua boli. In schimb, vizitand rude indepartate in aceste ultime doua-trei zile, am ajuns la concluzia ca aproape toti sufera de alta boala de nutritie, despre care nimeni nu a scris tratate pe internet, nimeni nu a protestat, suferinzii nu sunt anatemati de ministre frantuzoaice, reviste de moda nu se revolta public impotriva lor... supraalimentatia.

Ati putea zice ca obezitatea e boala, dar, sustin ca obezitatea e doar efectul, iar unii suferinzi nu sunt chiar obezi, ci doar peste greutatea normala, fara a fi catastrofal de grasi.

Nu, nu admit opinii contradictorii, suferinzii sunt precum dependentii de droguri sau de alcool, fara a lua in considerare ca se simt rau in urma consumului, fara a admite ca fiecare lingura de grasimi ingestata ii aduce mai aproape de mormant.
Ce nu pot intelege e de ce sa bagi ca spartu` daca nici macar nu iti produce placere, cu atat mai mult daca ai nevoie de colebil, sau care o fi noua pastila minune care le permite sa manance in continuare. Pentru ca suferinzii de aceasta noua ciuma a societatii au solutii pentru a combate mecanismele de aparare ale corpului, cand stomacul le spune ca sta sa crape, mai iau un colebil, un paharut de tuica, sa mai faca loc.
Altceva care depaseste complet puterea mea de intelegere e ca se mananca niste preparate absolut barbare. Nu voi putea intelege niciodata sarmalele, pe mine ma doare stomacul de la una, un unchi al meu mananca 10, demonstrativ. Bineinteles ca sta sa moara dupa aia, dar se indoapa cu bucurie. Tocanele, slanina, ouale mancate cu lopata, prajituri grase, pline de creme de unt si cine mai stie ce altceva, ma mir ca nu ne ingalbenim toti dupa sarbatorile astea.

Si nu as avea nimic cu nimeni, la urma urmelor, e dreptul fiecaruia sa ne sinucidem lent si sa ne mutilam odata cu fiecare lingura de untura pe care o "savuram", da` mai lasati-ma in aia-a mumei mele si nu-mi bagati cu forta pe gat toate "bunatatile" astea traditionale, sau macar nu imi impuneti cantitatile pe care le consumati voi vite furajere. Nu, nu imi ia toata puterea sa ma abtin de la a manca tot colesterolul ala gol, si nici nu renunt la el pentru silueta, ci din cauza ca imi da dureri de stomac si ma oboseste.

O, da, si daca o vita de asta vrea compasiunea mea ca a mancat pana aproape i-a crapat burdihanu si acuma o doare, sau din cauza ca a facut diabet, sau pentru ca genunchii nu o mai sustin, sau pentru ca, o vai, e discriminata, sau pentru ca oamenii rai ii spun ca e grasa........ ia mai du-te-n p!@#a ma-tii. Cei prejudiciati suntem noi, ca trebuie sa te vedem, desi nu noi ti-am bagat pe gat cu forta si, daca nici acum nu te opresti... then have a god suicide.

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu