Mamele si ex mamele

De cand am depasit varsta de 14 ani, am descoperit insititutia of my boifriendz mother. Pana atunci erau doar the boyz si era suficient de complicat.
Am constatat ca, desi ze boyz sunt complet independenti, declarat cel putin si ii enerveaza la culme insistenta mamoasa, au a really big softspot pentru primele doamne din viata lor. Poate am gasit eu doar pui ai mamei, dar ni i-am dori altfel? Nu stiu daca as putea tolera un tip badaran cu mama lui, mi s-ar parea un indicator al parerii generale despre femei. Si, departe de mine gandul de a ma constitui intr-o Jeanne D`Arc pentru purtarea gratioasa fata de femei, dar incerc sa do my part.
Deci, accept ca, la pachet cu dragostea barbatului ales vine si mama lui, cu bune si rele.
Ce imi place mie la barbati, in afara de the obvious thing, e faptul ca sunt onesti, necomplicati, dar mamele sunt complicate precum toate femeile. Pe de o parte isi iubesc odorul si ii doresc doar binele, pot accepta ca eu il fac fericit, deci reprezit un bine, dar pe de alta parte nu ar vrea o alta femeie in viata printisorului, care sa le detroneze din pozitia de guvernator bland al lumii acestuia. Sunt convinsa ca doamnele inteleg ca, in fond, nimeni, niciodata nu le poate lua locul, ca fetele sunt trecatoare, dar mama e doar una and such bull, dar tot se simt amenintate de frumusete, tinerete si oferte de alcov carora dl goe productie proprie nu le va rezista niciodata.
Se consoleaza cu ideea ca doar ea ii face mancarea cum ii place, ca nicaieri nu-i ca acasa, ca posibila nora nu-i gospodina, ca nu-i calca odorului camasile asa cum i le calca ea.
SI conflictul interior al mamei ia amploare cand sunt introdusa eu in amestec. Inca nu s-a inventat mama care sa-mi reziste. Le vad posesive, protectoare si apoi cum se topesc fata cu farmecul si vulnerabilitatea etalate precum o armura.
I`m not here to steal your boy, I`m here to give you a new girl also. Si cine nu si-ar dori sa ma aiba de progenitura? Probabil cei care ma cunosc cu adevarat, but that`s besides the point. Sunt perfect capabila sa ascunt my bitchy ways, sa ascund my spender ways si sa expun doar sweetness si serenity. In plus I am able to listen and fake interest in cele mai cretine chestii casnice si, who knows, mai invat din povestile astea chestii utile.
Deci, pana la urma, mama iubitului se calmeaza, nu i-l fur, i-l las, mai beneficiaza de compania mea, uita de conflicte interioare, nu i se pare un atat de mare defect ca nu calc si nu pun muraturi.

Aici intervine ceva mai periculos, mult mai periculos, mama mea. Care e geloasa, nu pe tip, ea stie ca tipul e pasager, stie ca niciodata nu o va putea inlocui, il tolereaza benevolent, il ignora cu gratie, flirteaza usurel cu el. E o lady gratioasa care se poate transforma usor intr-un dragon suflator de flacari cand simte ca ma imprietenesc cu mama tipului. O alta mama reprezinta un adversar redutabil.
Tactica nu e conflictul deschis, dar imi fac griji de fiecare data cand invita mama rivala la un ceai in oras sau la un pahar de vin la noi. Are aptitudinea de a sifona atat de gratios adversarul incat acesta, la finalul intrevederii, se intreaba ce a patit, sigur doamna interlocutor atat de feminina nu i-a cauzat toate stricaciunile.
Si se intreaba lumea cu cine seaman. Ha!
I just have to say this, precum multe alte chestii: I got it from my momma ;).