Deocamdata este in vigoare "vechiul" cod civil si, pana cand nu se va chiar aplica "noul" cod civil, acesta va ramane o poveste. Deci, ce voi scrie mai jos e conform actualei legislatii in vigoare.
Contractul este definit ca acordul de vointa intervenit intre doua persoane. Confuzia generala e starnita de faptul ca ne referim la inscrisul care constata incheierea unui contract ca si contractul in sine. Conventia este valabila, in cele mai multe cazuri, doar prin intalnirea vointelor partilor, fara a fi nevoie de un inscris.
Proba existentei si cuprinsului contractului este o cu totul alta poveste. Nu am purta aceste discutii instructive daca poporul si-ar onora obligatiile asumate, deci, ajungem la tribunal (judeactorie in majoritatea cazurilor) unde, legea spune ca trebuie sa dovedim afirmatiile facute.
In raporturile dintre persoane fizice, necomercianti, contractele pot fi dovedite doar prin inscris fie sub semnatura privata (adica scris de mana, sau la calculator si semnat in original de parti sau reprezentantii lor), fie autentic.
Oricum, ideea generala e ca obligatia mea poate fi dovedita printr-un inscris semnat de mine! Ar fi caraghioslacul lumii sa scriu eu ceva de mana si sa cer judecatorului sa-l oblige pe boc sa-mi plateasca ceva in temeiul acestei probe.
Intre comercianti, however (care pot fi si persoane fizice, nu in mod necesar autorizate) existenta si cuprinsul contractelor pot fi dovedite prin orice mijloace de proba. De exemplu, facturile semnate de cel care urmeaza sa faca plata sunt inscrisuri sub semnatura privata si fac dovada obligatiei.
Executarea benevola a unui contract neconsemnat in scris nu da dreptul la returnarea prestatiei pentru ca obligatia exista chiar daca nu prea poate beneficia de protectia legii.
Plata e si ea un contract si, ca atare, trebuie consemnata in scris. Chitante people!!
Abonați-vă la:
Postare comentarii (Atom)
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu