Mariage material

Si aici ma refer la tipi.
Circula mitul urban ca femeile sunt ahtiate dupa maritis, ca vanam barbati oricum, cu un picior de lemn, cu un ochi de sticla, cu burta, cu chelie, cu par in surplus in zone delicate. Oricum, doar posesori de ... cnp care incepe cu 1 sa fie ;).
Nu stiu cum se intampla prin alte cercuri, dar fetili mele sunt burlacite by choice. Unele cu relatii stabile, altele nu, majoritatea cerute deja de numeroase ori cu inele si tot, unele chiar cu excursii la Paris. Si totusi, neadaptatele de noi am zis nu hotarat.

Deci, marea intrebare, ce ar fi pentru noi, purtatoarele legitime de fuste, mariage material?
Adevarul e ca ne plac barbatii interesanti. Nu neaparat frumusei, nu vrem sa ne eclipseze. Pot fi urati incat sa se ciobeasca oglinda, daca au je ne sais quoi, cadem.
Vrem sa fie siguri pe ei, cel putin eu asta vreau, sa nu trebuiasca sa fac pe demoizella fragila si neputincioasa doar pentru a-i da lui ocazia sa se simta puternic si realizat. Imi iubesc cariera si, daca s-ar simti atacat si ar trebui sa aleg, oricat de mare dragostea ...
Vrem sa stie ce vor. Razganditul la infinit e apanajul femeilor. Suntem straight.
Vrem sa stie sa conduca. Nu cunosc nici o tipa care ar avea ganduri serioase cu un tip care sa nu stie sa conduca autoturisme de varii dimensiuni.
Nu ne plac cocotele, un tip care are mai multi pantofi/produse de ingrijire personala decat mine, imi trezeste suspiciune.
Ne place sa fim scoase in oras, sa fim puse la expozitie, preferabil in locuri cu mare vizibilitate. Vrem sa purtam rochii, blanuri si bijuterii si el sa fie mandru de frumusetea noastra.
Vrem sa fim apreciate, sa ni se aduca flori, nu suntem bucatarese/menajere. E mai ieftin sa angajezi.

In schimb oferim admiratie, zambete, mangaieri, masaje, intelegere, nu cicalim, gatim daca ti-e foame, daca nu avem chef, comandam, ne aranjam intotdeauna chiar si pentru o duminica lenesa petrecuta in casa.
Vrem un supererou pe care sa-l tratam corespunzator.
Din pacate gasim doar masculi dornici sa se cuibareasca in pestera, sa se reproduca, sa miroasa, sa renunte la obiceiurile bune care isi doresc sarmale.