Despre mine

Cluj-napoca
life in the chocolate lane

luni, 26 octombrie 2015

low altruism sau despre cum inimile sangerande nu sunt mereu cele mai utile

da, a trebuit sa caut cuvantul altruism intr-un dictionar de sinonime pentru ca nu-mi venea.
da, am facut un test de personalitate si mi-a iesit foarte jos.
da, cred ca sa te vaieti si sa comizerezi cu cei aflati in encaz e aproape inutil.

si cred ca toti ar trebui sa va tineti pietrele in buzunare pana aflati tot rationamentul pentru ca da, mi-a iesit la acelasi test ca sunt profund rationala, like 99% ratiune pura. ceea ce nu e neaparat bine sau rau.

ziceam ca altruismul singur e aproape inutil. e inutil sa plangi alaturi de o victima, de un caine oropsit, de un copil necajit. poate ca ii validezi suferinta, dar asta e tot. un rational care nu plange ci cauta solutii le va gasi, le va aplica, va convinge victima, cainele, copilul sa inghita pirula amara si va face lumea sa fie un loc mai bun fie ca vrea, fie ca nu. si, pana la urma, nu asta e scopul? ne dorim oare sa intram intr-un cerc repetitiv de necazuri, avem fantezii cu oceane de tristeti in care sa ne balacim? nu cred. si, daca avem, poate ca e cazul sa ne revizuim dorintele.

astia ca mine, care nu au timp pentru povesti infinite la telefon in care sa ne expunem nemultumirile, ci prefera sa le scrie pe hartie, in ordinea importantei si, dupa ce termina de plans si de ridicat pumnul spre cer unde e statia spatiala internationala si marte - planeta populata de roboti, se apuca sa creeze si sa puna in practica planuri logice pentru imbunatatirea situatiei.
intre timp, inimile pufoase se pisicesc, se milogesc, plang, acuza, se dau de pamant. si doamne, dumnezeul meu universul, sunt multi din astia si ma acuza pe mine si pe ai mei de raceala.

unde e "talk is cheap"? aparent vorbitul e tot ce conteaza. nimeni nu are atentia necesara pentru a vedea si aprecia ce fac cei ca mine ci doar pentru a se bucura, pe moment, de apartenenta la numeroasa si vocala casta a plangaciosilor.

domnilor, fara mine care sa va dau suturi in fund periodic, ati fi toti in zdrente, flamanzi, la coltul strazii. iar eu probabil ca as fi mult mai departe decat sunt azi. deci avem cu totii de invatat.

eu si raceala, inumanitatea si distanta care ma caracterizeaza va lasam sa va plangeti linistiti de mila.

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu