Mi-e dor

de vremurile simple si nu cred ca sunt singura.
Vremurile cand puteam sa ii spun unui tip ca-l plac, el sa ma pupe, apoi sa jucam fotbal si gata.
Acum avem statusuri pe facebook si relatiile nu mai pot fi explicate prin cuvinte simple. Totul e complicat cand vine vorba sa fie tradus in cuvinte dar e simplu in inimile noastre.
Poate pentru ca fiecare relatie e speciala si fiecare inima, dupa o anumita varsta, are cicatrice si rani inca deschise care o fac unica, precum o amprenta digitala. Poate toate ranile fostelor iubiri fac ca noua iubire sa fie unica, sa nu o putem incadra in tiparele prestabilite impuse de tatuca facebook.

Mi-e dor de zilele cand dragostea era simpla asa ca o cireasa si totul putea fi rezolvat la un meci de fotbal.