Cand, dupa un cuvant gresit spus aiurea, simti ca ceva anterior perfect, devine fad.
Cum poate o vorba neintemeiata pe nici un fapt sa fure tot luciul si frumusetea unei iubiri?
De ce eu si toate celelalte femei vrem sa nu se ghiceasca gandurile si suntem profund dezamagine cand printul in armura nu reuseste?
A reusit vreodata un tip sa chiar ghiceasca corect? De la facerea lumii.
De ce insistam sa punem intrebari care nu au raspuns corect sau macar neutru. Orice ar raspunde ne va intrista si il vom pedepsi. Si stim asta din momentul formularii.
De ce lupt eu pentru independenta cu atata insistenta si pe cai ocolite?
Poate ar trebui sa servesc un xanax on the rocks pentru a vedea viata mai roz.
Se afișează postările cu eticheta droguri. Afișați toate postările
Se afișează postările cu eticheta droguri. Afișați toate postările
joi, 24 martie 2011
duminică, 9 ianuarie 2011
On how food does not solve problems
Avem atatea nevoi create artificial.
Erau vremuri in care doream doar food, shelter and sex. Acum mancarea trebuie sa fie sofisticata, eco, bio, god knows what, shelterul trebuie sa fie fie un penthouse central, fie un ditamai conacul boieresc iar sexul kinky, creativ, cu cineva perfect.
Si, pe langa basics-urile astea, mai sunt telefonul mobil, masina super, laptoape eventual mar, haine, pantofi, cosmetice, bijuterii si, cand crezi ca nu mai ai nimc ce sa-ti doresti, ti se aminteste ca fie poti achizitiona un caine caruia sa-i iei toate cele mentionate anterior, fie sa te reproduci.
Cand nefericirea e a currency, cand standardele care ni se arata ca dezirabile sunt imposibile, cautam solutii. Iar cele corecte si sanatoase sunt intotdeauna cele mai dificil de aplicat.
In mintile noastre sucite, nu e o legatura cauzala simpla intre un corp tonifiat si sport. Preferam sa shedem pe canapea, sa ne mai uitam la un jersey shore si sa munch on something nenatural si plin de zahar, desi de ce ar avea chipsurile zahar nu pot a pricepe.
Cand vedem ca noua haina a marcii preferate are nasturi striati desi e geamana celei pe care o avem, o vrem, cand nu ne-o permitem, mai luam un tiramisu ca e mai eftin.
Vedem noul telefon mobil si ca, in reclama, proprietarul e frumos si fericit si ne gandim why not? poate gadgetul respectiv e cheia succesului, too bad ca e in afara posibilitatilor, hai sa mai mancam o shaorma ca e mai eftina.
Si, in cateva luni, putem sa ne trezim nu doar fara toate chestiile pe care ni le doream artificial dar si cu 10 kile suplimentare pe corpul care oricum nu fusese foarte tonifiat.
Ce putem sa facem? Ni se spune ca doar la cea mai de fite sala, cele mai sofisticate tratamente corporale ne pot ajuta si cum nu ni le permitem si deja suntem deprimati, mai bine comandam un meniu complet in care sa ne inecam supararile.
So, sfatul meu e ca, de fiecare data cand simtim nevoia de a binge eat pentru a acoperi vre-un necaz, sa go for a run.
Gusturile se educa, fast food-ul e scarbos de fapt. Putem sa-l inlocuim cu broccoli.
Erau vremuri in care doream doar food, shelter and sex. Acum mancarea trebuie sa fie sofisticata, eco, bio, god knows what, shelterul trebuie sa fie fie un penthouse central, fie un ditamai conacul boieresc iar sexul kinky, creativ, cu cineva perfect.
Si, pe langa basics-urile astea, mai sunt telefonul mobil, masina super, laptoape eventual mar, haine, pantofi, cosmetice, bijuterii si, cand crezi ca nu mai ai nimc ce sa-ti doresti, ti se aminteste ca fie poti achizitiona un caine caruia sa-i iei toate cele mentionate anterior, fie sa te reproduci.
Cand nefericirea e a currency, cand standardele care ni se arata ca dezirabile sunt imposibile, cautam solutii. Iar cele corecte si sanatoase sunt intotdeauna cele mai dificil de aplicat.
In mintile noastre sucite, nu e o legatura cauzala simpla intre un corp tonifiat si sport. Preferam sa shedem pe canapea, sa ne mai uitam la un jersey shore si sa munch on something nenatural si plin de zahar, desi de ce ar avea chipsurile zahar nu pot a pricepe.
Cand vedem ca noua haina a marcii preferate are nasturi striati desi e geamana celei pe care o avem, o vrem, cand nu ne-o permitem, mai luam un tiramisu ca e mai eftin.
Vedem noul telefon mobil si ca, in reclama, proprietarul e frumos si fericit si ne gandim why not? poate gadgetul respectiv e cheia succesului, too bad ca e in afara posibilitatilor, hai sa mai mancam o shaorma ca e mai eftina.
Si, in cateva luni, putem sa ne trezim nu doar fara toate chestiile pe care ni le doream artificial dar si cu 10 kile suplimentare pe corpul care oricum nu fusese foarte tonifiat.
Ce putem sa facem? Ni se spune ca doar la cea mai de fite sala, cele mai sofisticate tratamente corporale ne pot ajuta si cum nu ni le permitem si deja suntem deprimati, mai bine comandam un meniu complet in care sa ne inecam supararile.
So, sfatul meu e ca, de fiecare data cand simtim nevoia de a binge eat pentru a acoperi vre-un necaz, sa go for a run.
Gusturile se educa, fast food-ul e scarbos de fapt. Putem sa-l inlocuim cu broccoli.
miercuri, 17 noiembrie 2010
Xanax si alte droguri usoare
Zilele astea am impresia ca ni se cere sa fim altceva decat suntem parca mai mult decat in alte perioade. Ar trebui sa fim robotei, sa avem aceleasi calitati toti, sa excelam in aceleasi domenii.
Ni se spune ca e bine, chiar de dorit, sa fim ocd in privinta curateniei uitand ca ocd e o boala psihica.
Ni se spune ca trebuie sa putem face totul apoi sa cerem mai mult. Nu stiu cand gasesc timp de dormit perfectiunile intruchipate prezentate, poate nu au vreme de dormit, poate sunt extraterestri veniti sa cucereasca terra.
Trebuie sa ai doar o mica fisura in armura pentru a fall for it. Trebuie doar ca publicitatea agresiva careia ii suntem supusi sa isi fi facut macar putin treaba pentru a fi vulnerabili in fata acestor sugestii.
Nu e necesar sa fim usor retarded, sau usurei la minte, oricine poate fi victima.
Si acum cu si despre droguri. Pentru a ajunge sa devenim ce ni se spune ca ar trebui sa devenim apelam la stimulente. Ciocolata ne ingrasa si femeia ideala e fit. Cafeaua e accesibila tuturor, iar noi avem nevoie de ceva special.
Asa ajungem la mood elevators, la uppers si downers pentru ca e nevoie sa mai si dormim cele 2-3 ore ramase.
Ne reglam chimia creierului artificial si, fara sa ne dam seama, ajungem sa fim altcineva sa nu ne mai regasim pe noi insine in aceasta ceata drug induced.
Leave it all, accept your limitation for you are human.
Ni se spune ca e bine, chiar de dorit, sa fim ocd in privinta curateniei uitand ca ocd e o boala psihica.
Ni se spune ca trebuie sa putem face totul apoi sa cerem mai mult. Nu stiu cand gasesc timp de dormit perfectiunile intruchipate prezentate, poate nu au vreme de dormit, poate sunt extraterestri veniti sa cucereasca terra.
Trebuie sa ai doar o mica fisura in armura pentru a fall for it. Trebuie doar ca publicitatea agresiva careia ii suntem supusi sa isi fi facut macar putin treaba pentru a fi vulnerabili in fata acestor sugestii.
Nu e necesar sa fim usor retarded, sau usurei la minte, oricine poate fi victima.
Si acum cu si despre droguri. Pentru a ajunge sa devenim ce ni se spune ca ar trebui sa devenim apelam la stimulente. Ciocolata ne ingrasa si femeia ideala e fit. Cafeaua e accesibila tuturor, iar noi avem nevoie de ceva special.
Asa ajungem la mood elevators, la uppers si downers pentru ca e nevoie sa mai si dormim cele 2-3 ore ramase.
Ne reglam chimia creierului artificial si, fara sa ne dam seama, ajungem sa fim altcineva sa nu ne mai regasim pe noi insine in aceasta ceata drug induced.
Leave it all, accept your limitation for you are human.
Abonați-vă la:
Postări (Atom)
