Nimeni, la nici una dintre multele scoli pe care le urmam in timpul existentei, nu se invata cel mai important lucru, sa ne autoevaluam, sa facem un bilant al defectelor si calitatilor, nu de alta, dar sa stim ce sa evitam si ce sa scoatem la inaintare. Nimeni nu e perfect, de fapt cred ca, dupa ce tragem linia, toti suntem cam la acelasi nivel, dar de ce sa insistam sa ne afirmam intr-un domeniu pentru care inzestrarile nu ne ajuta?! Maybe it`s just me, dar prefer sa stiu la ce sunt buna si la ce nu, vreau sa imi fac viata cat mai usoara, fara lupte cu morile de vant va rog!!
No, zilele astea, cu sperietura impozitului progresiv, cu bau-baul cresterii tva-ului si apoi cu usurarea simtita cand s-au gasit solutii, m-am lasat atrasa in discutiile cel putin pasionale pe aceste subiecte. De obicei nu ma ating subiecte atat de indepartate si nu ma implic in discutii emotionale cu diversi, am facut o exceptie(din pacate) pentru povestea zilei...
Aici facem legatura cu titlul, unul dintre marile mele defecte este faptul ca zic prostii fara sa ma cenzurez cand ma simt investita intr-o discutie contradictorie. Scap porumbei care pot sa raneasca sau sa ma urmareasca pana-n mormant atat sunt de adevarati si de bine tintiti. Sunt constienta de asta, de aia evit sa ma pasionez de sibiecte populare si sa ma implic in dezbateri pur teoretice. De obicei sunt cel mai diplomat om, am vocabularul care-mi permite sa reformulez ideile astfel incat sa nu aiba nici macar un strop de agresivitate, stiu sa comunic pareri contrare fara a parea ca atac, stiu sa sustin conversatii fara a atinge subiecte sensibile, cu atat mia mult, fiecare perla scapata e mai socanta si e tinuta minte, chiar daca se intampla o data pe an. Porumbelul anterior a fost eliberat la lansarea daciei logan, intr-o discutie cu niste cunostinte care (eu nu stiam asta) tocmai luasera un credit pentru a-si achizitiona masina visurilor ... hulita(de mine) dacia logan ... Glumele mele acide la adresa marcii in general si a masinii ... i-au facut sa nu mai vrea sa ma salute pe strada, dupa ce s-au enervat pana la lacrimi si la imposibilitatea de a mai articula cuvinte. A, asta e alt declansator al rautatii din mine, cand vad ca pe interlocutor il pasioneaza subiectul incat se enerveaza pana la mutenie... Asa am ajuns sa fiu cunoscuta in oraselul de bastina ca snoaba, inganfata, cu nasu` pe sus, rece, neprietenoasa, neimplicata in relatii interumane... un fel de nazist modern.
Si nu e vina mea, nu discriminez (cu exceptia prostiei si a lipsei umorului, ceea ce e clar ca-i caracteriza pe cei doi numiti), am prieteni mai putin favorizati de soarta dar care work their asses off to get there si nu e vina mea ca unii se simt lezati de glume.
Concluzia e ca zisul adevarurilor nu a ajutat niciodata pe nimeni si ca simtul umorului e o contraventie cel putin. In curand vom fi si noi incaltati cu politically corectness* si nu vom mai avea dreptul sa zicem chiar nimic iar vocabularul se va limita la un nou limbaj de lemn adaptat erei moderne si notiunii proaspete de egalitate si fraternitate.
* ideea de politically corectness probabil apartine unora fara simtul umorului si fara posibilitatile intelectuale de a se "apara" in alt fel de glume, peste 10-20 de ani sa le multumim acestor scanduri intelectuale pentru limitarea posibilitatilor lingvistice si comice ale omenirii.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu