azi ma doare capul rau de tot. am baut apa, am baut o pastila, am baut suc de rosii, mi-am facut masaj si nimic. parca am o placa tectonica in craniu care, de fiecare data cand ma misc, se loveste violent de craniu si imi provoaca dureri explozive.
ma doare inima, azinoapte am visat o pisica ranita pe care ma luptam sa o salvez si care avea un pisoi mic mic si ud care suferea. i-am dus la medic pe amandoi si mi s-a spus ca nu sepoate face nimic pana cand am inceput sa plang si medicului i s-a facut mila de mine. pisica era tabby.
ma doare in profesie cand citesc, aud, vad ca indivizi celebri care sunt si avocati ajung la inchisoare si aparent calitatea de avocat nefolosita pana atunci e scoasa la inaintare. nu, domnilor, nu sunteti avocati in primul rand ci pungasi de coltul strazii. e un accident ca sunteti avocati iar universitatile care v-au vandut diplomele si barourile care v-au primit nu sunt mai bune decat niste vanzatori la piata care vand cartofi la kilogram mintind ca sunt productie romaneasca proprie.
joi, 30 aprilie 2015
miercuri, 29 aprilie 2015
despre tristete si prea multe ganduri
am observat ca oamenii simpli sunt fericiti deplin. cu cat sunt mai putine meandrele imaginatiei interlocutorului cu atat creste gradul lui de fericire simpla, animalica (yey, virgula unde trebuie, i`m too lazy for propper writing now).
de exemplu, doamna care imi curata biroul saptamanal este de o serenitate vecina cu starea unei rumegatoare si nu cred ca stie sa citeasca si sa inteleaga simbolurile de pe hartie. pe de alta parte am observat la oamenii care imi inteleg simtul umorului stramb, care imi inteleg imagiantia bolnava, asa ca mine insami, au nevoie de o echipa de specialisti si un fin echilibru chimic pentru a-i convinge sa traiasca.
imaginatia ne omoara, vedem prea multe, intelegem prea multe dureri pentru a putea inchide ochii linistiti seara.
sunt momente in care simt durerea pisicutelor abandonate si care mor ude, in frig si infometate fara sa fi deschis vreodata ochii si sa fi vazut lumina. and this is why i think that this world is devil`s garden and i want to leave it no matter what else i tell myself.
de exemplu, doamna care imi curata biroul saptamanal este de o serenitate vecina cu starea unei rumegatoare si nu cred ca stie sa citeasca si sa inteleaga simbolurile de pe hartie. pe de alta parte am observat la oamenii care imi inteleg simtul umorului stramb, care imi inteleg imagiantia bolnava, asa ca mine insami, au nevoie de o echipa de specialisti si un fin echilibru chimic pentru a-i convinge sa traiasca.
imaginatia ne omoara, vedem prea multe, intelegem prea multe dureri pentru a putea inchide ochii linistiti seara.
sunt momente in care simt durerea pisicutelor abandonate si care mor ude, in frig si infometate fara sa fi deschis vreodata ochii si sa fi vazut lumina. and this is why i think that this world is devil`s garden and i want to leave it no matter what else i tell myself.
Despre problemele de comunicare la romani
* si eu sunt romanca deci ma includ
Pentru ca jobul si placerea maxima in lumea asta e sa vorbesc all day long, fara intrerupere, repede, cursiv, pana ametesc inamicul, ma lovesc precum musca de parbriz de deficientele conationalilor la comunicat. Le expun mai jos, punctual, sa nu obosim cititorul.
1. Ce inseamna cand iti resping apelul? Nu ca am ceva cu tine, nu ca am apasat din greseala pe buton, nu ca ar trebui sa ma resuni de 10000 de ori pana iti raspund pentru a-ti spune ca nu pot sa vorbesc. Cand iti resping apelul inseamna sa stii ca ti-am vazut apelul, esti important pentru mine si o imprejurare mai presus de vointa mea ma impiedica sa iti ascult doleantele dragi sufletului meu. O catastrofa naturala de proportii biblice cum ar fi un judecator, procuror, politist sau un alt client asa ca tine imi ocupa timpul si capacitatea de a-mi pasa cu sufletul cald si umed de necazurile altora. Dar imediat ce imi recapat abilitatea de a ma emotiona, te sun, fii linistit.
2. De ce te rog sa imi scrii prin e-mail toate informatiile pe care mi le turui in telefon? Pentru ca ti-am raspuns dupa al 10000-lea apel crezand ca mori, cel putin sau ca ma suna sfantu petru sa ma anunte ca ai trecut cu bine de security check acolo sus si sunt pe strada, la volan, la tribunal sau oriunde altundeva unde nu pot sa notez toate informatiile complicate pe care mi le daruiesti binevoitor. In plus, daca ai spus vreo prostie pe care mi-o asum, vreau sa pot sa urmaresc sursa ei,
3. De ce te rog sa-mi aduci documente la prima discutie? Pentru ca povestile sunt vagi, plictisitoare, lungi si oricum la documente ajungem. Pentru ca anulat in limbajul tau e ceva ambiguu si atotcuprinzator iar in lumea mea e ceva specific din care decurg drepturi si obligatii si ma intereseaza exact ce fel de anulat e nu doar o poveste cetoasa despre cum cineva e rau si te-a nedreptatit. Also, vezi punctul 2.
4. Cand romanul se supara pentru ca nu i se acorda atentie. Suntem intr-un raport profesional, comercial, chiar daca sunt dragalasa si zambesc, nu inseamna ca ai dreptul sa te superi pe mine sau sa te porti ca un copil prost. Ai dreptul sa reziliezi contractul, sa-ti iei povestile si sa pleci catre alt avocat sau catre cine vrei tu. Dupa ce ma platesti, that is.
5. Romanii care au uitat sa ceara ceva, sa multumeasca, care cred ca totul li se cuvine si se ofuscheaza maxim cand li se demonstreaza contrariul. Din momentul in care romanul se da din pat, are impresia ca este titularul tuturor drepturilor: sa nu acorde prioritate, sa nu semnalizeze, sa faca galagie nejustificata, sa arunce mizerii aiurea dar bineinteles sa ii fie respectate drepturile de a i se acorda prioritate s.a. Si se cearta, se ofuscheaza, e suparat pe viata si se razbuna pe toata lumea. Pentru ca asa-i frumos, sa traim in jungla, pesteri si sa ne spargem capetele cu bolovani cand ne vedem!
Am zis!
Pentru ca jobul si placerea maxima in lumea asta e sa vorbesc all day long, fara intrerupere, repede, cursiv, pana ametesc inamicul, ma lovesc precum musca de parbriz de deficientele conationalilor la comunicat. Le expun mai jos, punctual, sa nu obosim cititorul.
1. Ce inseamna cand iti resping apelul? Nu ca am ceva cu tine, nu ca am apasat din greseala pe buton, nu ca ar trebui sa ma resuni de 10000 de ori pana iti raspund pentru a-ti spune ca nu pot sa vorbesc. Cand iti resping apelul inseamna sa stii ca ti-am vazut apelul, esti important pentru mine si o imprejurare mai presus de vointa mea ma impiedica sa iti ascult doleantele dragi sufletului meu. O catastrofa naturala de proportii biblice cum ar fi un judecator, procuror, politist sau un alt client asa ca tine imi ocupa timpul si capacitatea de a-mi pasa cu sufletul cald si umed de necazurile altora. Dar imediat ce imi recapat abilitatea de a ma emotiona, te sun, fii linistit.
2. De ce te rog sa imi scrii prin e-mail toate informatiile pe care mi le turui in telefon? Pentru ca ti-am raspuns dupa al 10000-lea apel crezand ca mori, cel putin sau ca ma suna sfantu petru sa ma anunte ca ai trecut cu bine de security check acolo sus si sunt pe strada, la volan, la tribunal sau oriunde altundeva unde nu pot sa notez toate informatiile complicate pe care mi le daruiesti binevoitor. In plus, daca ai spus vreo prostie pe care mi-o asum, vreau sa pot sa urmaresc sursa ei,
3. De ce te rog sa-mi aduci documente la prima discutie? Pentru ca povestile sunt vagi, plictisitoare, lungi si oricum la documente ajungem. Pentru ca anulat in limbajul tau e ceva ambiguu si atotcuprinzator iar in lumea mea e ceva specific din care decurg drepturi si obligatii si ma intereseaza exact ce fel de anulat e nu doar o poveste cetoasa despre cum cineva e rau si te-a nedreptatit. Also, vezi punctul 2.
4. Cand romanul se supara pentru ca nu i se acorda atentie. Suntem intr-un raport profesional, comercial, chiar daca sunt dragalasa si zambesc, nu inseamna ca ai dreptul sa te superi pe mine sau sa te porti ca un copil prost. Ai dreptul sa reziliezi contractul, sa-ti iei povestile si sa pleci catre alt avocat sau catre cine vrei tu. Dupa ce ma platesti, that is.
5. Romanii care au uitat sa ceara ceva, sa multumeasca, care cred ca totul li se cuvine si se ofuscheaza maxim cand li se demonstreaza contrariul. Din momentul in care romanul se da din pat, are impresia ca este titularul tuturor drepturilor: sa nu acorde prioritate, sa nu semnalizeze, sa faca galagie nejustificata, sa arunce mizerii aiurea dar bineinteles sa ii fie respectate drepturile de a i se acorda prioritate s.a. Si se cearta, se ofuscheaza, e suparat pe viata si se razbuna pe toata lumea. Pentru ca asa-i frumos, sa traim in jungla, pesteri si sa ne spargem capetele cu bolovani cand ne vedem!
Am zis!
luni, 27 aprilie 2015
Fermecatoarele povesti ale Bucurestiului interbelic
Sa fii acum o baba veche precum timpul, traind in casa ei la fel de veche, plina de fantome, amintiri, praf si urmele pasilor celor morti de mult. O casa construita din dragoste care chiar daca se naruie in fiecare an cate putin, mai aminteste de frumusetea trecuta, asa cum mai aminteste si privirea ta de fata care a fost odata.
Perlele pe care le porti ti-au fost aduse si daruite de cineva puternic si simti cum dragostea lui iradiaza prin ele incalzindu-ti pielea acum rece.
Portretul din hol ti-a fost facut de un iubit care a murit prea tanar iar pielea aceea alba, imbujorata nu mai are nimic in comun cu ce simti acum cand te privesti in oglinda.
Inca asculti muzica ta, la patefonul tau si cateodata inima aia care pare impietrita simte ceva demult uitat.Un miros cunoscut pe care nu poti sa-l localizezi, o briza care iti mangaie parul, o atingere, o privire si simti ca te scufunzi in lumea pe care ai parasit-o.
Perlele pe care le porti ti-au fost aduse si daruite de cineva puternic si simti cum dragostea lui iradiaza prin ele incalzindu-ti pielea acum rece.
Portretul din hol ti-a fost facut de un iubit care a murit prea tanar iar pielea aceea alba, imbujorata nu mai are nimic in comun cu ce simti acum cand te privesti in oglinda.
Inca asculti muzica ta, la patefonul tau si cateodata inima aia care pare impietrita simte ceva demult uitat.Un miros cunoscut pe care nu poti sa-l localizezi, o briza care iti mangaie parul, o atingere, o privire si simti ca te scufunzi in lumea pe care ai parasit-o.
Viata de avocat
Sunt sigura ca exista o denumire medicala pentru ce fac eu cateodata - ceva cu disociativ, cand imi apar un client cu niste argumente apoi infierez un "vinovat" care se apara cu argumentele mele anterioare.
Usurinta cu care trec de la un document in care argumentez la celalalt unde imi descos prima teorie fir cu fir ma sperie.
La un moment dat voi ajunge sa ma cert cu mine insami cu voce tare, pe strada, imbracata in ceva roz pufos and then what?
Usurinta cu care trec de la un document in care argumentez la celalalt unde imi descos prima teorie fir cu fir ma sperie.
La un moment dat voi ajunge sa ma cert cu mine insami cu voce tare, pe strada, imbracata in ceva roz pufos and then what?
Abonați-vă la:
Postări (Atom)
