Greutatea, volumul si fumusetea in general

Traim niste timpuri ciudate, acum nu varsta, ci greutatea cuiva a devenit subiect tabu.
Avem liber la divort, atitudinea mai relaxata in fata opiniei publice, femei emancipate, singurul domeniu in care chiar ne mai doare "ce zice lumea" a ramas greutatea.
De multe ori m-am consolat, ce daca .... am lovit masina, am picat un examen, am cheltuit prea mult, nu castig suficient, macar sunt slabuta. Si sunt convinsa ca nu sunt singura.

Cine si cum a reusit sa ridice atributul de a fi slab la rang de frumusete?

Din punctul meu de vedere, frumusetea e o suma de calitati, trasaturi fine, proportionate, simetrice, par bogat, corp armonios, atitudinea generala legata de ingrijire, haine frumoase.
Doi oameni extrem de diferiti, fara a avea nici o trasatura in comun, pot fi extrem de frumosi.
Cred ca frumusetea tine cel mai mult de grija fiecaruia pentru el insusi, parul curat si aranjat poate compensa/ascunde/distrage atentia, manichiura ingrijita creste foarte mult frumusetea, hainele, nu in mod necesar scumpe, dar curate, ingrijite, frumusele, pot tansforma o domnisoara stearsa in una cel putin atragatoare.
Deci lipsa frumusetii naturale (rara precum unicornii) poate fi compensata eficient cu eforturi medii.

Si atunci, va intreb, cum a ajuns un singur atribut al frumusetii sa ii ia locul cu totul? Femeile nu mai susotesc pe la spate despre cat  e dusmanca de frumoasa, ci despre cat e de slaba.

Needless to say ca dezaprob total atitudinea.
Grasimea uriasa, covarsitoare e cu adevarat hidoasa dar, in aceeasi masura e oribila subtirimea bolnavicioasa, paloarea cadaverica, fetele supte precum ale mumiilor.
Cred ca noi femeile ne-am agatat de subtirime pentru a ne face viata mai interesanta.
Am dubii serioase ca exista undeva un barbat care isi urca potentialul suflet pereche pe un cantar pentru a verifica daca se inscrie in tiparul dorit sau nu.
Iubitii nostri ne plac asa cum suntem, poate uneori apreciaza mai mult cand suntem tonifiate, dar poate apreciaza si pufosenia cateodata.

Invit toate gagicile sa mai lase cantaritul, numaratul, masuratul, sa ia o oglinda mare si, daca reflexia e draguta, sa se considere multumite.
De asemenea, atacurile la kilogramele/ suncile/ celulitele straine da dovada de complexe adanci.
Zic sa ne bucuram de vara in rochite si sa punem in valoare ce avem mai frumos.

Insectarul vechilor iubiti

De fapt, un fel de expozitie a oamenilor care m-au iubit pentru a-mi aminti intotdeauna ca legiuni de indivizi de toate dimensiunile, culorile si social background-urile au salivat, s-au tavalit in chinuri la piciorusele mele.

Sunt zile in care nimic, nici macar un lighean de inghetata, nu m-ar putea binedispune, dar sunt sigura ca o ploaie usoara din lacrimile varsate de multimea celor care au fost indragostiti de mine mi-ar insenina ziua.

Cand nici macar vodka, my old friend, doesn`t do the trick, sunt sigura ca o serenada din suspinele lor m-ar legana spre cel mai dulce somn.

Mi-ar placea sa am calea presarata cu imaginile lor cand le-am frant inimile pentru a-mi reaminti exact cat de puternica sunt.
I`m a chocolate, hear me roar!

Dar mi-e teama de viitor, mi-e teama ca ma asteapta aceeasi soarta in curand, kharma is a bitch, inima mea apartine cuiva acum si orice gest mai brusc ... doare.
Iubitule, te rog ai grija de mine.
Iubitule, nu ma uita in turn.
Iubitule, nu inceta sa ma iubesti niciodata.

Si totusi suntem bogati

Tot aud despre criza, despre recesiune, despre faptul ca lumea nu are bani.
Am ajuns sa economisesc, sa nu mai risipesc, ceea ce e benefic.
Dar tot astept sa vad ca semenii mei se desteapta financiar.
Parcarea de la mall e plina mereu, saptamana trecuta am gasit loc atat de departe de intrare incat aveam senzatia ca am facut jogging pana la masina.

Si, acum ajungem la faptul generator al acestui post, x si y, clienti ai unui avocat clujean (me), au semnat cu larghete un contract de cumparare a unui apartament ce urma sa fie construit, ei obligandu-se sa plateasca un avans consistent si rate lunare timp de 7 ani, urmand sa primeasca apartamentul la finele celor 7 ani, cand pretul va fi fost achitat integral.
In contractul mirobolant semnat, apartamentul nici macar nu este identificat prin etaj sau suprafata, ci doar prin numar. Nu cred ca este necesar sa atrag atentia ca vanzatorul ar putea renumerota oricand apartamentele, urmand sa le predea o garsoniera, sau ceva cu jumatate suprafata convenita.

In ce lume traim incat ne este asa usor sa oferim zeci de mii de euro dintr-o trasatura a condeiului pentru un apartament care nu e nici macar construit?
Cum sa te arunci cu capul inainte intr-o relatie contractuala inainte de a consulta un avocat sau pe cineva avand cunostinte solide in domeniu.

Domnilor si doamnelor, va anunt ca, potrivit legislatiei in vigoare, "conventiile legal facute au putere de lege intre partile contractante", cand semnati ceva, va puneti capetele zalog, pentru a ma exprima mai plastic. Inainte de a va gaja viitorul, rogu-va, investiti 200 de lei in sfatul unui avocat, comparand beneficiile cu potentialele pierderi, recuperarea investitiei e extrem de satisfacatoare.

Cu stima si respect, al dumneavoastra
Avocat de serviciu.

Despre cat sunt de indragostita

Acum aflu cum se simte ca inima care bate in pieptul meu sa apartina de fapt altcuiva, sa raspunda in cele mai ocolite moduri chemarilor tale si sa bata mai repede sau mai lent dupa cum ii canti tu.
Iubitule, sunt vrajita de tine, sunt dependenta de ce imi vinzi.

Afara e frig acum, ploua si vantul imi zburleste parul dar somehow i feel hope si totul e datorita tie.

Sunt indragostita si e tot ce imi doresc.

Lay lady lay

Across my big brass bed



Why wait any longer for the world to begin?
Why wait any longer for the one you love?

Broken people

Ma refer la adultii zilelor noastre.
Cred ca toti sufera de o boala comuna, nici unul nu stie cine e, nici macar aproximativ, nici unul nu il cunoaste pe omul care i-a fost alaturi 30 de ani si toti se trezesc brusc si speriati din coma in care au plutit pana acum.

Ne acuza pe noi, astia trecuti de 20 de ani ca nu vrem sa ne maturizam insa eu ii suspectez pe ei de imaturitate. Cred ca s-au imperecheat pe viata, credeau ei, la 20 de ani si atunci si-au incetat dezvoltarea personala. Nici unul nu are maturitatea emotionala a anilor pe care-i poarta.
Le-a mutilat personalitatea comunismul, faptul ca nu au prea trebuit sa-si asume responsabilitatea propriilor decizii pana acum recent si am vazut cu totii cam unde ajungem daca ne lasam pe mana lor.
Privesc suspicios faptul ca eu am nevoie de timp inainte de a spune ca hop! ma marit. Nu inteleg ca decizia asta antreneaza multe altele si cand o voi lua, mi-o voi asuma deplin.
Nu pot sa priceapa de ce nu sunt inca inglodata-n credite, de ce nu am urmatoarea jumatate de deceniu planificata si inchinata platii acestora.

Ce am invatat in putinii mei ani, lectie pe care o intreaga generatie a pierdut-o, e ca singurul nostru scop real in viata e sa fim fericiti, asta e tot ce ne putem imagina ca luam cu noi in final. Pentru a fi fericiti trebuie sa stim ce ne dorim, nu ce vrea societatea, mamica, taticul, bunicuta, bunicul, matusicile, ci ce vrem noi. Toti ceilalti sunt egoisti si viseaza sa traiasca in locul nostru.

So, inainte de a ne lasa impinsi de la spate de rude binevoitoare si care nu stiu nici macar ce viseaza sau ce i-ar face fericiti, inainte de a merge la relatii europene doar pentru ca nasica a auzit ea ca asa e bine si frumos, inainte de a ne gaja viitorul pentru a se fali bunicu-n sat cu ce apartament are nepotica, inainte de a renunta la fericirea noastra pentru a "fi in rand cu lumea" - ce-o fi insemnand si asta, take a step back and ask yourself daca, peste 100 de ani cand vei avea pen-ultimul gand constient, ce sacrifici acum nu va parea heart breaking.

Ciocolata filosoafa dixit!

Poze